Absenteismul

Introducere

Piaţa muncii din România este dinamică şi variată. Acest dinamism presupune o permanentă adaptare la nou şi pentru mulţi aceasta reprezintă un factor de stres. Varietatea , complexitatea activităţii, dar şi influenţele simultane ale multor variabile economice şi sociale fac ca efortul de adaptare să fie unul permanent şi cu consecinţe asupra modului de viaţă, cu impact asupra sănătăţii.

Controlarea absenteismului a devenit o grijă din ce în ce mai pregnantă pentru companii. Cauzele pot fi multiple dar măsuri pentru prevenirea lui pot fi implementate cu succes.

Absenteismul propriu-zis se referă la perioada în care angajatul lipseşte deşi îndatoririle lui trebuie indeplinite. Astfel, sunt trei situatii în care o companie se poate confrunta cu absenteism: legal (în cazul sarbatorilor legale), consfiinţit(în cazul concediului de odihnă sau medical sau pur şi simplu zilele în care angajatul este invoit) şi nemotivat(atunci cand nu există nici o explicaţie validă pentru acea absenţă). Exact această ultimă situaţie este cea la care companiile pot lucra astfel încât să se reduca la minim.

Absenteismul variază în funcţie de caracteristicile angajatilor,( de exemplu, nivelul general de bunăstare sau nivelul de educaţie/informaţie în domeniul în care activează), de caracteristicile sociale(de exemplu, accesibilitatea la serviciile medicale) sau de caracteristicile organizaţiei.

Stilul de management a fost deseori desemnat ca principalul factor asociat cu absenteismul: în general, organizaţiile foarte rigide, stilurile de conducere predominant autoritare, dar şi posturile de lucru cu activitate monotonă, prelungită şi cu foarte puţină libertate de decizie se corelează cu nivelurile ridicate de absenteism.

CAPITOLUL I

Natura şi background-ul organizaţiei

1.1 Scurt istoric şi domeniul de activitate

Restaurantele de tip fast-food devin din ce în ce mai profitabile. Lanţurile de fast-food s-au extins rapid în ultimii ani, aceste reţele numărând în prezent peste 100 de locaţii.

Schimbarea ritmului de viaţă al locuitorilor din marile oraşe, dar şi a obiceiurilor, creşterea puterii de cumpărare, apariţia unei clase de mijloc sunt principalele explicaţii pentru creşterea consumatorilor de fast-food. Pe de altă parte, un alt factor care a sprijinit expansiunea segmentului food-service a fost dezvoltarea comerţului modern. Hipermarketurile şi mall-urile s-au dovedit a fi oportunităţi apreciate şi luate în considerare în planurile de extindere de către lanţurile naţionale şi multinaţionale.

În România, compania American Restaurant System deţine master-franciza pentru brand-ul Pizza Hut, achiziţionată de la operatorul internaţional Yum! Brands, care administrează şi mărci precum KFC sau Taco Bell.

Reţeaua de restaurante Pizza Hut, originară din SUA, este prezentă de 14 ani pe piaţa românească. American Restaurant System, compania care detine franciza Pizza Hut pentru Romania, opereaza în prezent 13 restaurante Pizza Hut, dintre care cinci în Bucuresti, doua în Constanta, doua în Cluj şi cate o locatie în Ramnicu-Valcea, Timisoara, Iasi, Bacau.

1.2.Resursele umane şi indicatori de performanţă

Pizza Hut este astăzi cel mai mare lanţ de pizzerii din lume, cu peste 12.000 de restaurante şi în 100 de ţări din lumea întreagă. În România, această franciză este prezentă încă din anul 1994, cand au deschis primul restaurant pe Calea Dorobanţi.

Selecţia angajaţilor se bazeaza pe alegerea celor tineri fara experienta, pe care compania să-i invete cum să abordeze aceasta meserie. Acesti participa la un training de doua saptamani, dupa care se da un test.

Daca trec testul initial, candidaţii semnează automat contractul de muncă. Dar nu intră în restaurant până nu-şi fac analizele, ale căror costuri sunt suportate de companie. Urmează o perioadă de probă de o lună, timp în care noul angajat este îndrumat în continuare de un coleg mai vechi, perioada pe care de obicei o trec toti. Este foarte important să aibă o atitudine pozitivă, să zâmbească în permanenţă şi să-şi lase la uşa restaurantului problemele de acasă.

După alte doua luni, are opţiunea de a da un test, pe care dacă îl ia primeşte o mărire de salariu. Testele nu sunt obligatorii, angajaţii se inscriu benevol la ele, pentru a putea beneficia de majorările de salarii. Mai târziu, au ocazia de a da teste pentru a deveni supervizori, apoi manageri de tură. Exista câte trei manageri de tură în fiecare restaurant, care pe lânga atribuţiile pe care le au, ţin şi locul managerului de restaurant cand acesta lipseşte.