Analiza comparativă a calității aspiratoarelor față de celelalte produse existente pe piața românească

1.Introducere

Analiza comparativă a calităţii constă în aplicarea unor metodologii adecvate ce presupun compararea a două sau mai multe mărfuri pe baza caracteristicilor lor reprezentative.

Analiza comparativă a calităţii mărfurilor facilitează cunoaşterea reală a ofertei de produse / servicii, necesitate stringentă pentru toţi factorii care acţionează în medii economice concurenţiale, dominate de informaţii multiple, incerte şi chiar contradictorii în domeniul calităţii.

Varietatea tipologică a acestor analize este nelimitată, îndeosebi dacă se convine asupra categoriei „calitate” ca având semnificaţia de „măsură a satisfacţiei oferite de o marfă sau un serviciu”. De aceea, pentru a se asigura un nivel convenabil de obiectivitate, se procedează la cunoaşterea prealabilă a caracteristicilor cererii pentru o marfă (serviciu) anume, operaţiune ce presupune studii de piaţă corespunzătoare.

Obiectivele care se urmăresc prin analiza comparativă sunt :

o stabilirea performanţelor diferitelor modele de produse;

compararea condiţiilor comerciale şi de service oferite de firmele producătoare

(distribuitoare);

o caracterizarea produselor din punct de vedere al caracteristicilor de calitate;

o stabilirea raporturi performanţa / preţ sau calitate / preţ.

Scopul acestei analize comparative este să-l ajute pe consumator în achiziţionarea de produse care să satisfacă nevoile acestuia la un preţ cât mai mic. Ceea ce prezintă importanţă pentru consumator este raportul calitate / preţ.

Nu întotdeauna consumatorul poate să exprime clar toate pretenţiile sale, deoarece unele sunt considerate atât de fireşti încât nu le mai enunţă. Alteori nu ştie să le exprime sau nu are cunoştinţele suficiente pentru a le enunţa, fapt de care îşi dă seama mai târziu, în utilizare, sau după ce s-a produs o defecţiune.

În cazul produselor de folosinţă îndelungată consumatorul trebuie să ţină cont, atunci când achiziţionează un produs, de următoarele:

o preţul produsului;

o cheltuielile de întreţinere, de mentenanţă;

o cheltuielile curente de exploatare (ex: consum de energie, carburant etc.).

Beneficiarii analizei comparative a calităţii mărfurilor sunt:

a) societăţile comerciale din domeniul producţiei mărfurilor şi cel al prestărilor de

servicii care trebuie să cunoască permanent zona de piaţă specifică obiectivului lor de activitate şi, pe bază, să găsească soluţii adecvate asigurării coerenţei politicilor comerciale;

b) organizaţii cu atribuţii de supraveghere şi corectare a activităţilor de producţie

în comercializarea mărfurilor şi în domeniul prestărilor de servicii etc., ca, de pildă, organele de sinteză economică, organele de control economic, organele fiscale şi cele vamale ş.a.m.d., care trebuie să cunoască raporturile calitative reale dintre mărfurile care compun segmentele de ofertă;

c) consumatorii, în calitatea lor de purtători ai cererii, care constituie categoria cea mai

numeroasă şi cea mai îndreptăţită să beneficieze de obiectivitatea şi pertinenţa rezultatelor analizei mărfurilor şi serviciilor. Aceştia sunt supuşi permanent unei publicităţi persuasive şi nu totdeauna corecte în privinţa calităţii produselor şi serviciilor, fapt care conduce la manifestarea unui comportament de cumpărare nejudicios.

Analiza comparativă a calităţii mărfurilor destinate cumpărătorilor (consumatorilor, în general) se realizează în mod curent de organisme specializate, cum sunt cele menite să asigure protecţia consumatorilor (organisme guvernamentale, organizaţii ale consumatorilor etc.) şi se publică în reviste de profil sau alte materiale destinate informării si educării consumatorilor.

În desfăşurarea analizei comparative a calităţii trebuie respectate anumite principii şi etape pentru a ajunge la rezultate pertinente şi obiective.

Principiile de bază ce trebuie respectate în desfăşurarea unei analize comparative a calităţii sunt:

- obiectul analizei comparative trebuie sa răspundă aceleiaşi nevoi, mai

exact, aceluiaşi segment de nevoie socială. De exemplu, nu este suficient ca o serie de autoturisme, realizate de firme diferite, să aibă aceleaşi caracteristici definitorii şi la niveluri comparabile; dacă nu se ţine cont de principiul unităţii nevoii corespondente, cel puţin importanţa caracteristicilor va fi apreciată in mod diferit: astfel, caracteristica „volum portbagaj” va fi apreciată diferit de cumpărătorii „familişti cu copii” faţă de „familişti fără copii”.

- unitatea categorială a obiectului analizei (produs / serviciu / lucrare),

respectiv obiectul analizei să fie din aceeaşi categorie, descris prin aceleaşi caracteristici. Caracteristicile reprezintă proprietăţi esenţiale cu înalt grad de definire, consacrate în domeniu, adică fac obiectul includerii lor în materialele normative specifice (standarde, norme, caiete de sarcini), sunt recunoscute cu semnificaţia stabilită în domeniu, se determină şi se exprimă în mod unitar etc. .

Apartenenţa la aceeaşi categorie a obiectului analizei comparative a calităţii este o condiţie esenţială, de respectarea căreia depinde însăşi pertinenţa demersului. În practică, aceasta cerinţă este interpretată în moduri diferite, unele discutabile.

Tipologia analizelor comparative privind calitatea este structurată în funcţie de criterii ca: grade de importanţă, complexitatea mărfii (serviciului) etc.

- Gradul de importanţă este dat de scopul efectuării analizei, mijloacele

reclamate şi efectele antrenate. Analizele efectuate de societăţi comerciale în vederea optimizării propriei politici comerciale au obiective bine definite, presupun resurse în limitele posibilităţilor societăţii şi antrenează efecte relativ limitate. Analizele necesare organismelor guvernamentale presupun obiectivitate maximă, date fiind dimensiunile implicaţiile specifice, aceste analize reprezentând elemente de referinţă în stabilirea cadrului normativ, politicii economice etc. Analizele efectuate în folosul consumatorilor presupun o independenţă totală şi reală faţă de interese publicitare, întrucât rezultatele acestor analize sunt, pentru categorii foarte largi de consumatori, singurele elemente de referinţă şi considerate ca atare în stabilirea comportamentului de cumpărare. Din acest motiv, această categorie de analize constituie apanajul unor specialişti şi organisme de maximă probitate profesională şi morală.