Cuprins
- 1. DESCRIEREA GENERALA A REGIUNI
- 2. POPULATIA SI RATA DE ACTIVITATE
- 2.1 POPULATIA TOTALA
- 2.2 EDUCATIA SI PROBLEMELE SOCIALE
- 2.3 POPULATIA ACTIVA SI RESURSELE FORTEI DE MUNCA
- 2.4 CLASAREA FATA DE ALTE REGIUNI
- 3. STRUCTURA ECONOMICA
- 3.1 ANALIZA ECONOMICA PE SECTOARE DE ACTIVITATE (PRIMAR, SECUNDAR, TERTIAR)
- 3.1.1 Activitatea în sectorul primar
- 3.1.2 Activitatea în sectorul secundar
- 3.1.3 Activitatea în sectorul tertiar
- 3.2 DESCRIEREA ÎNTREPRINDERILOR-CHEIE DIN REGIUNE
- 3.3 ANALIZA SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII (IMM)
- 4. PIATA FORTEI DE MUNCA
- 4.1 STRUCTURA FORTEI DE MUNCA
- 4.2 STRUCTURA SOMAJULUI
- 4.3 FORTA DE MUNCA DISPONIBILIZATA, NOI LOCURI DE MUNCA CREATE
- 4.4 NIVELUL VENITURILOR PE RAMURI
- 4.5 INFRASTRUCTURA EXISTENTA PENTRU FORMAREA PROFESIONALA
- 4.6 COMPARATIE CU TENDINTELE DE PE PIATA NATIONALA A FORTEI DE MUNCA
- 5. INFRASTRUCTURA FIZICA
- 6. DEZVOLTAREA RURALA
- 6.1 CARACTERISTICILE ECONOMIEI RURALE SI MEDIULUI SOCIAL
- 6.2 DOTARI PUBLICE (INFRASTRUCTURA SOCIALA), PATRIMONIU, TURISM SI AGROTURISM, ASPECTE CULTURALE
- 6.3 AGROTURISMUL
- ANEXA
Extras din proiect
1. Prezentarea principalelor caracteristici ale regiunii
Regiunea acopera partea de Nord-Est a tarii si, conform traditiei, este o parte din vechea regiune istorica a Moldovei.Geografic, regiunea se învecineaza la Nord cu Ucraina, la Sud cu judetele Galati si Vrancea(Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu judetele Maramures si Bistrita-Nasaud (Regiunea Nord-Vest) si judetele Mures, Harghita si Covasna (Regiunea Centru).
Beneficiind de o bogata traditie istorica, culturala si spirituala, regiunea îmbina in mod armonios traditionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potentialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane.
Relief
Regiunea este caracterizata printr-o îmbinare armonioasa a tuturor formelor de relief, 30% reprezentând-o muntii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podisului. Aceasta ultima forma de relief ocupa peste 70% din suprafata judetelor Botosani, Vaslui si Iasi.
O sectiune longitudinala asupra regiunii, se prezinta sub forma unei pante care coboara dinspre Vest spre Est, cu numeroase variatii.La Vest, Muntii Carpati stau ca un zid cu înaltimi apropiate de 2000 m în Nord (Vf.Pietrosu, Vf. Rarau, Vf. Giumalau, Vf. Ocolasu Mare, Vf. Hasmasu Mare) si cu o scadere de înaltime spre Sud (Muntii Ciuc, Muntii Trotusului si, în mica masura, Muntii Vrancei).
Subcarpatii au înaltimi cuprinse între 7-800 m si înconjoara muntii ca un brâu strâns. În continuare, jumatatea estica este împartita în doua mari zone: Câmpia colinara a Moldovei, în partea nordica si Podisul Bârladului, în partea de Sud.
Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscuta si sub numele de Podisul Sucevei cu o înaltime medie de 500 metri si este faimoasa pentru “obcinele” sale (usoare ondulatii ale reliefului,ca un lant de unde pietrificate).
Clima
Diferitele tipuri de relief creeaza zone climatice cu diferente semnificative intre cele muntoase si cele de deal si de câmpie.
În zona muntoasa a regiunii (zona vestica a judetelor Suceava, Neamt si Bacau), climatul este continental moderat, cu veri racoroase si ierni bogate în precipitatii sub forma de ninsoare.În zona subcarpatica de dealuri si câmpie (partile estice ale judetelor Suceava, Neamt,Bacau precum si întreg teritoriul judetelor Botosani, Iasi, Vaslui), climatul este continental, cu veri calduroase si secetoase, iar iernile sunt reci si de cele mai multe ori fara zapada.
Reteaua hidrografica
Regiunea este strabatuta de un numar de opt cursuri importante de apa, care se repartizeaza pe directia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) si Prutului (10.990 kmp).Acesta din urma, se constituie în granita naturala cu Republica Moldova, pe o distanta de cca. 680 km.
Multe din cursurile de apa ale regiunii au beneficiat de ample lucrari de amenajari si regularizare. Pe râul Bistrita s-a amenajat înca din anii '70 o “salba” de sapte microhidrocentrale si, de asemenea, cel mai mare lac de acumulare al regiunii („Izvoru Muntelui”), cu un volum la nivel normal de retentie de 1.130 mil.mc.
Resurse exploatabile ale subsolului
1) Mangan: Dadu, Ciocanesti-Oarta, Vatra Dornei, Iacobeni, Saru Dornei, Brosteni;
2) Sulfuri polimetalice: Cârlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Lesul Ursului;
3) Ape minerale carbogazoase: Neagra Sarului, Saru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii,Dorna Cândreni, Poiana Stampei, Cosna, Oglinzi, Baltatesti;
4) Ape minerale sulfuroase si feruginoase: Strunga, Nicolina Iasi-judetul Iasi, Brânceni,Murgesti, Pungesti, Gura Morii - judetul Vaslui, Baile Slanic, Moinesti, Târgu Ocna, Poiana Sarata, Sarata-Bacau - judetul Bacau;
5) Materiale de constructii:- Calcare: Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Botus judetul Suceava, Bicaz Chei – judetul Neamt, Barbatesti, Costesti, Ipatele, Paun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judetul Iasi,Darabani, Stefanesti, Lipceni - judetul Botosani, în Vaslui gasindu-se, cu precadere, pe malurile râurilor;
- Argile: Bistrita, Timisesti, Tasca, Girov, Ozana-judetul Neamt, Vladiceni - judetul Iasi,Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihaileni, Botosani - judetul Botosani, Doftana, Magura,Calugara - judetul Bacau;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Economico Sociala a Regiunii Nord Est.doc