Caracterizarea Merceologica a Cascavalului

Imagine preview
(7/10)

Acest proiect trateaza Caracterizarea Merceologica a Cascavalului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Merceologie

Cuprins

Cap.1. Definirea produsului.pg. 1
Cap.2. Prezentarea sortimentului.pg. 2
Cap.3. Caracteristici de calitate ale produsului.pg. 4
Cap.4. Ambalarea si etichetarea produsului.pg. 7
Cap.5. Termene de valabilitate si conditii de pastrare.pg. 10
Bibliografie.pg. 11

Extras din document

Cap.1.Definirea produsului

Branzeturile oparite, cunoscute sub denumirea de cascaval, se obtin prin oparirea in apa cu temperatura de circa 80°C a casului din lapte de oaie, de vaca sau in amestec, dupa maturarea lui prealabila. Pasta care se obtine este prelucrata si introdusa in forme, obtinandu-se cascavalul crud. Dupa sarare sau saramurare, acesta este maturat in anumite conditii de umiditate si de temperatura.

Prin oparirea casului capata proprietati plastice si se poate intinde sub foma de fire.

Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului cuprinde doua faze principale: prepararea casului si fabricarea propriu-zisa a cascavalului.

Prepararea casului.Operatia de oparire a casului are loc in momentul cand acesta are un pH optim intre 4,8&5,0.

Laptele proaspat se incalzeste la 30-32 °C intr-un cazan, moment in care se adauga atata cheag incat coagularea sa dureze 30-40 minute.

Dupa formarea coagulului, acesta se zdrobeste cu mana timp in care vasul se asaza la foc mic. Maruntirea coagulului continua pana cand ajunge la marimea bobului de mazare; temperatura, mentinandu-se la 43-45 °C (pana se poate suporta cu mana).

Dupa terminarea zdrobirii, coagulul se lasa in repaus 5-10 minute, pentru depunere, se aduna sub forma rotunjita de "bulz" si se trece intr-o sedila care se leaga si se agata in cui lasandu-l sa se scurga. Dupa 5-7 ore casul scurs se asaza pe o masa, unde se lasa circa 24 ore pentru a fermenta.

Prepararea cascavalului. Deoarece se prepara in gospodariile individuale, cantitatile de cas care se prelucreaza sunt mici.Casul maturat se taie in felii, de 1,2-1,5 kg, pentru obtinerea unei singure roti. Intr-un cazan se pun feliile de cas peste care se toarna apa fierbinte (92-97 °C) si cu ajutorul unei lopatele de lemn se amesteca pana la topirea intregii mase. Pasta de cas bine uniformizata se prelucreaza cu mainile pentru eliminarea apei. Pasta astfel pregatita se trece pe o masa, unde se prelucreaza prin framantare si intindere, pana ce capata un luciu si incepe sa se intareasca usor.In ultima faza de prelucrare se adauga sare. Masei de pasta i se da o forma rotunda dupa care este introdusa in forme metalice unde se tine 8-10 ore. Urmeaza sararea in saramura cu 24-25% sare timp de 24-30 ore. Dupa saramurare, bucatile de cascaval se scot si se asaza pentru zvantare, unde raman 2-3 zile, timp in care se intorc de pe o parte pe alta.

Cap.2. Prezentarea sortimentului

Cascavalul face parte din grupa de produse Lapte si produse lactate, branzeturi - cascavaluri, branzeturi oparite.

Sortimentul de branzeturi

Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecare sortiment prezinta caracteristici variate. Se poate face dupa: felul laptelui, continutul de grasime si consistenta pastei.

Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspata de vaci, trapist, Olanda, Svaiter etc.), branzeturi din lapte de oaie (telemea, cascavalul de Dobrogea,

branza de burduf, casul de Manastur), branzeturi din lapte de capra

(Balea) si branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Caracterizarea Merceologica a Cascavalului.doc