Optimizarea Tehnologiei de Prelucrare a Reperului Șurub - Racord pe Strung Revolver Skoda A40

Capitolul I

STRUNGURI AUTOMATE CU CAP REVOLVER

1.1 CONSTRUCŢIA ŞI CINEMATICA STRUNGURILOR AUTOMATE CU CAP REVOLVER

În scopul satisfacerii cerinţelor producţiei de serie a pieselor mici şi mijlocii, cu forme complexe s-au conceput şi construit strungurile automate cu cap revolver, a căror caracteristică principală o constituie faptul că prelucrează piesa cu mai multe faze, la o singură prindere a acesteia.

Pentru fiecare fază se foloseşte una, sau mai multe scule, fixate pe un suport special numit cap-revolver, montat pe căruciorul strungului.

Unele strunguri revolver mai au încă un cărucior, care poartă o sanie transversală şi scule corespunzătoare prelucrărilor cu avans transversal, respectiv radial.

Domeniul de rentabilitate al strungurilor automate cu cap revolver se prezintă în fig.1.1.

Fig.1.1 Domeniul de rentabilitate a strungurilor revolver

Se poate aprecia faptul că strungurile revolver sunt rentabile la prelucrarea a mai mult de 100 de piese identice, datorită timpului de reglare de 1 5 ore şi a costului suporţilor intermediari care sunt necesari pentru fixarea sculelor în capul revolver. La prelucrarea unui număr mic de piese, până la 10, sunt rentabile strungurile normale care nu necesită o dotare specială iar timpul de reglare este mic.

Între acestea se situează domeniul de rentabilitate al strungurilor cu comandă numerică.

Sculele sunt montate pe capul revolver în succesiunea desfăşurării fazelor de prelucrare a piesei. Succesiunea fazelor de lucru se stabileşte prin întocmirea schemei de reglare a strungului, rezultată din succesiunea tehno¬logică a prelucrării suprafeţelor.

Pe strungurile revolver se pot prelucra suprafeţe cilindrice, conice, profilate, exterioare sau interioare, suprafeţe plane, retezări, găuriri, alezări, filetări, etc. Ciclul de lucru se realizează cu comandă manuală sau semiautomată. Deoarece precizia de lucru depinde de precizia de reglare a sculelor şi precizia maşinii, deservirea poate fi realizată şi cu o calificare redusă a muncitorului. Calificarea ridicată trebuie să posede reglorul care efectuează operaţiile de adaptare (reglare) a strungului revolver, în cazul trecerii la prelucrarea unei alte tipo-dimensiuni de piesă.

Capacitatea de lucru a strungurilor revolver este mult mărită faţă de cea a strungurilor universale, prin posibilitatea folosirii simultane a mai multor scule. Astfel, timpul de maşină reprezintă numai o mică parte din timpul total necesar prelucrării unei piese. Ponderea mare o constituie timpul auxiliar, compus din timpii necesari apropierii şi îndepărtării sculelor, rotirii capului-revolver, schimbării turaţiilor şi avansurilor ş.a. De aceea, una din principalele orientări a fost spre ridicarea gradului de meca¬nizare şi automatizare a ciclurilor de lucru.

Clasificarea strungurilor revolver se poate face după diverse criterii.

După poziţia axei de rotaţie a capului revolver, strungurile revolver pot fi:

a — cu axa verticală;

b — cu axa orizontală;

c — cu axa înclinată.

În funcţie de diametrul maxim al pieselor ce se pot prelucra (de exemplu la strungurile revolver orizontale rezultă din diametrul alezajului arborelui principal), se disting:

a — strunguri mici (D = 10 - 30 mm);

b — strunguri mijlocii (D = 32 - 80 mm);

c — strunguri mari (D = 80 - 135 mm) ş.a.

Parametrii caracteristici ai strungurilor revolver sunt:

1 — diametrul maxim al barei ce trece prin alezajul arborelui principal (DAP);

2 — dia¬metrul maxim al piesei ce poate fi prins în mandrin (Dm);

3 — diametrul maxim ce se poate roti deasupra batiului (Db) ;

4 — domeniul de reglare al turaţiilor;

5 — domeniul de reglare al avansurilor longitudinale şi transversale;

6 — numărul de posturi de scule pe capul revolver;

7 — valorile maxime admise ale forţelor de aşchiere;

8 — puterea motorului electric de antrenare.

Cele mai răspândite strunguri revolver în întreprinderile constructoare de maşini sunt cele verticale şi cele orizontale.

Strungurile automate cu cap revolver verticale se utilizează la prelucrarea pieselor din semifabricatul turnat sau forjat.

Semifabricatul se fixează în mandrinul 7 şi execută mişcare de rotaţie pentru obţinerea vitezei de aşchiere v. Mişcarea este preluată de la motorul electric antrenor 3 şi transmis de lanţul cinematic al mişcării principale din cutia de viteze 2.