Studiu privind Modernizarea Utilajului - Mașină de Frezat Fu 350 X 1850

Capitolul I

ASPECTE PRIVIND IMPORTANŢA MODERNIZĂRII

UTILAJELOR, ÎN ECONOMIA ROMÂNESCĂ

Caracteristica esenţială a unei economii moderne, a creării şi dezvoltării bazei tehnico-materiale este înfăptuirea progresului tehnic, în toate ramurile economiei.

Progresul tehnic se realizează prin existenţa unor întreprinderi moderne, înzestrate cu utilaje perfecţionate, prin reutilarea întreprinderilor existente cu maşini şi agregate de un înalt nivel tehnic, precum şi prin introducerea în producţie a celor mai avansate procese tehnologice.

Calea principală şi superioară a progresului tehnic actual este automatizarea producţiei, prin introducerea în producţie a maşinilor-agregat, a maşinilor-unelte cu comandă numerică program (strunguri de copiat, strunguri automate cu came, strunguri revolver, maşini de alezat şi frezat utilate cu capete spaţiale, etc.).

O altă cale a progresului tehnic este modernizarea utilajelor, care poate lua următoarele aspecte:

- modernizarea utilajelor din fabricaţia curentă, prin ameliorări consecutive sau tehnologice;

- scoaterea din fabricaţie a utilajelor învechite care nu mai pot fi perfecţionate şi înlocuirea lor cu altele la un nivelul tehnic superior;

- modernizarea utilajelor depăşite aflate în funcţiune în procesul de producţie.

Acest ultim aspect al modernizării utilajelor este important pentru economia românească deoarece tehnica veche nu poate fi dintr-o dată înlocuită cu tehnica nouă.

De aceea în măsura în care anumite utilaje realizează indici scăzuţi sau nu au o productivitate comparabilă cu aceea a unor utilaje similare moderne este posibilă şi necesară modernizarea lor. Principalul efect al modernizării utilajului trebuie să fie economia de muncă vie şi materializată, exprimată prin reducerea costul de producţie şi creşterea productivităţii utilajului respectiv.

Modernizarea utilajelor permite să se facă economie de muncă mai ales prin faptul, că folosirea lor economiseşte munca vie şi în unele cazuri munca materializată sub formă de materii prime, materiale şi combustibil.

Această economie constituie principala justificare a modernizării utilajelor, chiar şi în cazul când volumul de muncă vie şi materializată încorporată în utilajele modernizate creşte, cu condiţia ca în procesul de producţie ulterior să se micşoreze în proporţie mult mai mare cheltuielile de producţie, să se economisească resursele materiale şi de muncă.

În ansamblu, cheltuielile de muncă scad şi ca urmare productivitatea creşte.

1.1 DEGRADAREA UTILAJELOR. UZURA FIZICĂ ŞI UZURA MORALĂ

Ca orice obiect material, utilajele au o durată de existenţă determinată, care depinde de construcţia lor, de modul în care sunt folosite şi întreţinute.

Degradarea progresivă a utilajelor se numeşte „uzură” şi apare ca o consecinţă firească a unui şir întreg de factori, care intervin în cursul existenţei utilajului.

Influenţa factorilor fizici asupra utilajului produce uzura fizică a acestuia, iar influenţa progresului rapid al ştiinţei şi tehnicii contemporane produce uzura morală a utilajului.

Uzura fizică a utilajului este caracterizată de modificarea însuşirilor lui naturale, aceste modificări pot fi constatate în unele cazuri chiar cu ochiul liber.

Aceasta este de două feluri: dinamică şi statică.

Uzura fizică dinamică a utilajului apare la toate utilajele şi se manifestă numai pe intervalele de timp în care utilajele respective funcţionează în mod efectiv, apare de cele mai multe ori din cauza frecărilor la care sunt supuse diferitele piese, organe sau elemente care se găsesc în contact şi în mişcare relativă.

Fig. 1.1 Creşterea uzurii fizice dinamice cu timpul

Creşterea uzurii fizice dinamice u cu timpul t se poate reprezenta prin curba Ufd, figura 1.1, a), în perioada de rodaj uzura creşte foarte repede, odată cu egalizarea rizurilor şi asperităţilor pe care le au întotdeauna suprafeţele noi, iar către sfârşit creşte mai încet, până când se stabilizează la valorile normale de lucru.

Uzura fizică statică a utilajului se manifestă la orice utilaj indiferent dacă lucrează sau nu. Această uzură este cunoscută sub denumirea de „oboseală” sau „îmbătrânire”.

Ea apare ca urmare a acţiunii exterioare a unor agenţi chimici şi prin modificări interne de structură a materialelor din care sunt confecţionate. Spre deosebire de uzura fizică dinamică, ce apare şi se măsoară proporţional numai cu durata de funcţionare a utilajului, uzura fizică statică Ufs creşte proporţional cu durata însăşi a existenţei acestui utilaj, figura 1.1, b).