Transmisie Mecanică

MEMORIUL TEHNIC DE CALCUL

(Facultatea I.M.S.T., specializarea Inginerie Economică)

Breviarul de calcul va conţine următoarele capitole:

1. Caracterizarea transmisiei mecanice

2. Analiza tehnico-economică a TM (inclusiv elementele componente) pe baza funcţiilor, a potenţialului de piaţă şi capacităţii firmei

3. TM ca produs nou şi etapele realizării unui produs nou

4. Stabilirea rapoartelor de transmitere pe baza costurilor minime

5. Alegerea motorului electric şi calculul preţului de producţie

6. Calculul cinematic şi energetic al TM

6.1. Calculul turaţiilor

6.2. Calculul puterilor

6.3. Calculul momentelor de răsucire

6.4. Predimensionarea arborilor şi alegerea dimensiunilor capetelor arborilor

7. Proiectarea TCT şi calculul preţului de producţie

8. Alegerea reductorului şi calculul preţului de producţie

9. Proiectarea angrenajului

10. Calculul forţelor din angrenaj

11. Construcţia preliminară a arborilor

12. Alegerea rulmenţilor, a penelor paralele, a sistemului de etanşare şi a elementelor constructive (şuruburi, şaibe, ştifturi, capace, casetă rulmenţi)

13. Calculul reacţiunilor din reazeme şi construcţia diagramelor de momente

14. Verificarea rulmenţilor

15. Verificarea arborelui de intrare în reductor la solicitări compuse şi oboseală

16. Alegerea cuplajului şi calculul preţului de producţie

17. Întocmirea devizului – comandă şi calculul preţului de producţie a TM

18. Bibliografie

19. Cuprins

1. Caracterizarea transmisiei mecanice

Transmisia mecanică este un subansamblu tehnic complex ce are în compunere mai multe organe de maşini, simple şi complexe, organizate în mai multe variante constructiv-funcţionale, utilizat la transmiterea mişcării şi energiei mecanice prin transformarea mişcării de rotaţie a cuplului. După modul cum se realizează transformarea cantitativă şi/sau calitativă a mişcării de rotaţie, transmisiile mecanice pot fii: reducătoare de turaţie – cuplul se amplifică; amplificatoare de turaţie – cuplul se micşorează.

Transmisia prin curele realizează transmiterea energiei mecanice de la roata conducătoare la una sau mai multe roţi conduse, prin intermediul unui element flexibil fără sfârşit. Transmiterea mişcării se poate realiza prin frecare cu alunecare ce ia naştere între feţele laterale ale curelei trapezoidale şi canal la transmisia prin curele trapezoidale (TCT) şi prin formă, fără alunecare, prin angrenarea succesivă a dinţilor roţilor de curea cu dinţii curelei la transmisia prin curea dinţată (TCD).

Reductoarele cu roţi dinţate cu axe fixe sunt mecanisme organizate ca ansambluri independente, cu raport de transmitere constant, realizate în carcase închise şi etanşe destinate reducerii turaţiei, concomitent cu amplificarea cuplului transmis. Reductoarele au în compunere angrenaje cilindrice, conice şi melcate, montate în serie sau serie-paralel, formând astfel treptele de reducere. Roţile dinţate sunt montate fix pe arbori, iar arborii se sprijină pe rulmenţii montaţi în carcasă.

Principalele variante constructive ale reductoarelor cu axe fixe sunt prezentate în figura 1.1.

Fig. 1.1. Principalele scheme de reductoare cu angrenaje cu axe fixe

1H, 2H, 3H coaxial şi 1C, 2CH şi 3CH reductoare cu angrenaje cilindrice şi conice cu axele în plan orizontal.

Reductoarele planetare au la bază mecanisme planetare (cu elemente cu axe fixe care se rotesc faţă de două axe: axa proprie şi axa fixă). Roţile cu axe fixe sunt: roata centrală rotitoare (1) şi coroana dinţată la interior fixă (3). Roţile cu axe mobile sunt sateliţii (2) montaţi pe braţul portsatelit (4) prezentate in figura 1.2.

Fig. 1.2. Reductor planetar

Reductoarele armonice. Transmisia armonica reprezintă o clasă nouă de transmisii mecanice apărute după 1960, cu multiple posibilităţi de aplicare în tehnica acţionărilor mecanice.