Portofoliu metodica predării matematicii

„Amintindu-ne de ceea ce scria revizorul şcolar Eminescu despre predarea matematicii în şcoală şi de însemnările lui Spiru Haret, putem conchide că matematica şcolară trăieşte, de un secol şi jumătate, într-o nemeritată singurătate.” - Solomon Marcus

METODOLOGIA PREDĂRII-ÎNVĂTĂRII MĂRIMILOR SI

UNITĂTILOR DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMI

I . Mărime. Măsurarea unei mărimi. Unităti de măsură. Importanta studierii lor

În clasele I-IV, studiul mărimilor şi al unitătilor de măsură reprezintă o interfată între

matematică şi viata de zi cu zi.

Pe baza observatiilor şi a reprezentărilor intuitive, elevii fac cunoştintă cu unele notiuni de bază despre mărimi şi unităti de măsură de larga utilizare, strict necesare omului.

Cunoaşterea unitătilor de măsură, formarea capacitătii de a le utiliza cu uşurintă şi corect,

dezvoltă rigurozitatea în rationament a elevilor, precizia şi exactitatea. Operatiile cu unitătile de măsură şi transformările lor duc simultan şi la dezvoltarea gândirii active şi operationale.

Notiunea de mărime, ce apare în sistemul predării-învătării matematicii în ciclul primar este socotită ca şi cea de multime o notiune primară, întelegerea ei făcându-se pe bază de exemple. Mărimile abordate începând cu clasa I sunt: lungimea, volumul (capacitatea vaselor), masa, timpul şi valoarea.

A măsura o mărime oarecare, înseamna a compara această mărime cu o alta, luată ca unitate de măsură. Prin operatia de măsurare se stabileşte un raport numeric între mărimea de măsurat şi unitatea de măsură considerată.

De exemplu, a măsura masa unui obiect înseamnă a o compara cu masa unui alt obiect, pe care îl vom considera drept unitate de măsură.

Elevii trebuie să fie conduşi să simtă necesitatea comparării mărimilor şi introducerii

unitătilor de măsură. Astfel, pentru a putea executa măsurările, elevii vor trebui învătati să

înteleagă conceptul de unitate de măsură şi cum să folosească instrumentele de măsură.

Elevii vor întelege că măsurările pe care le executa sunt asociate cu comparările pe care încearcă să le facă. Astfel, puşi în fata situatiei-problemă de a decide în care dintre două vase prezentate este un volum mai mare de apă, elevii vor încerca diverse rezolvari. Vor compara folosind o ceaşcă, un pahar, un vas de dimensiuni mai mici, stabilind astfel mai multe rezultate ale măsurării. Pe această bază vor întelege cu mai multă uşurintă necesitatea

existentei unei unităti de măsură standard şi anume în cazul de fată litrul (unitatea principală cu care se măsoară capacitatea vaselor).

Întelegerea măsurării şi a unitătilor de măsură nu implică întotdeauna introducerea imediată a unitătilor standard. Institutorul trebuie să utilizeze unitătile nestandard (palma, creionul ). După ce se exersează măsurarea unei mărimi cu o unitate nestandard, este important să se dea câteva date istorice legate de istoria măsurărilor, la noi şi în alte tări, din care să reiasă că şi în procesul intensificării schimburilor economice şi ştiintifice a rezultat ca o necesitate unificarea unitătilor de măsură.

O problemă importantă în vederea succesului interactionării copilului cu mediul este aceea a estimării dimensiunilor unui obiect sau fenomen (estimarea lungimii unui obiect sau a unui drum, a capacitătii unui vas, a masei unui corp, a duratei desfăşurării unui eveniment).

Este necesar ca estimările făcute de elevi să fie verificate prin măsurare directă pentru ca eroarea de apreciere să scadă. În acest scop, trebuie făcută şi o conectare la realitatea înconjurătoare, solicitările trebuind să vizeze mărimi şi dimensiuni ale unor obiecte, distante, fenomene pe care elevii le întâlnesc frecvent în viata de zi cu zi.

II . Obiective şi continuturi ale predării-învătării mărimilor şi unitătilor de

măsură ale acestora

Predarea-învătarea mărimilor şi unitătilor de măsură ale acestora vizează realizarea

următoarelor obiective:

 cunoaşterea intuitivă a notiunii de mărime prin prezentarea mărimilor des utilizate: lungime, volum, masă, timp;

 dezvoltarea motivatiei la elevi pentru a realiza necesitatea introducerii unitătilor de măsură nestandard şi apoi standard pentru o mărime considerată;

 întelegerea măsurării ca o activitate de determinare a numărului care arată de câte ori se cuprinde etalonul în dimensiunea ce trebuie măsurată;

 formarea deprinderii de a măsura, a alege şi a utiliza unele unităti de măsură nestandard şi de a cunoaşte unitătile principale pentru mărimea studiată;

 formarea şi dezvoltarea capacitătii de a cunoaşte şi a utiliza instrumentele de măsură;

 formarea capacitătii de a consemna, compara şi interpreta rezultatele măsurărilor;

 formarea capacitătii de a aprecia corect diversele mărimi din mediul ambiant;

 formarea deprinderii de a opera cu măsurile a două obiecte de acelaşi fel, atât prin actiune directă, cât şi prin calcul;

 dezvoltarea motivatiei la elevi pentru a realiza necesitatea introducerii multiplilor şi submultiplilor unitătilor principale de măsură;

 cunoaşterea multiplilor şi submultiplilor unitătilor principale de măsură ale mărimilor studiate;

 formarea deprinderii de a cunoaşte şi a utiliza instrumentele de măsură specifice acestora;

 formarea capacitătii de a măsura utilizând multiplii şi submultiplii unitătilor de măsură ale mărimilor studiate;

 formarea deprinderii de a transforma unitătile de măsură folosind multiplii şi submultiplii;

 formarea capacitătii de a aplica în probleme cunoştintele dobândite despre unitătile de măsură.