Cuprins
- LISTA ABREVIERILOR 6
- INTRODUCERE 10
- 1. BAZELE TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE TEHNOLOGIEI
- TESTĂRII ADAPTIVE COMPUTERIZATE A STUDENŢILOR 23
- 1.1. Evoluţia sistemelor de оnvăţăm nt superior şi problema
- calităţii formării specialiştilor 23
- 1.2. Analiza comparativă a abordărilor de bază ale procesului de оnvăţăm nt.
- Noţiunea de competenţă în formarea universitară. 26
- 1.3. Locul şi rolul evaluării în procesul formării iniţiale a specialistului.
- Evoluţia tipurilor, formelor şi metodelor de evaluare 40
- 1.4. Evaluarea asistată de calculator. Evaluarea adaptivă. Metode de testare
- adaptivă. Avantajele şi limitele testării adaptive. 48
- 1.5. Concluzii la capitolul 1. 57
- 2. DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR STUDENŢILOR PRIN
- APLICAREA TEHNOLOGIEI TESTĂRII ADAPTIVE. 58
- 2.1. Modelul conceptual de formare a specialiştilor cu studii universitare 58
- 2.2. Competenţele dezvoltate la studenţi în cadrul disciplinei
- - Bazele programării . 65
- 2.3. Structurarea conţinuturilor оnvăţării. Modelul modular al disciplinei
- - Bazele programării . 78
- 2.4. Tehnologia elaborării băncii de itemi la disciplina - Bazele programării . 88
- 2.5. Metodologia dezvoltării competenţelor studenţilor la disciplinele
- informatice prin aplicarea testării adaptive 95
- 2.6. Concluzii la capitolul 2. 112
- 3. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND DEZVOLTAREA LA
- STUDENŢI A COMPETENŢELOR DE PROGRAMARE CU UTILIZAREA
- TESTĂRILOR ADAPTIVE. 113
- 3.1. Experimentul de constatare. 114
- 3.2. Experimentul de explorare. 115
- 3.3. Experimentul de formare 116
- 3.4. Experimentul de control 125
- 3.5. Concluzii la capitolul 3. 135
- CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 136
- BIBLIOGRAFIE 139
- ANEXE. 150
- Anexa 1. Elementele unităţii didactice 150
- Anexa 2. Generarea testului adaptiv. 150
- Anexa 3. Introducerea parametrilor itemului. 150
- Anexa 4. Exemplu de item teoretic. 151
- Anexa 5. Exemplu de item de tip exerciţiu. 152
- Anexa 6. Chestionar - Sursele motivaţiei 153
- Anexa 7. Chestionar - Evaluarea în procesul de instruire/formare 156
- Anexa 8. Cadrul situaţional, dezvoltat de modulul de bază. 158
- Anexa 9. Resursele necesare pentru soluţionarea competentă a situaţiei
- - Prelucrarea tablourilor unidimensionale 159
- Anexa 10. Resursele necesare pentru soluţionarea competentă a situaţiei
- - Prelucrarea şirurilor de caractere 161
- Anexa 11. Resursele necesare pentru soluţionarea competentă a situaţiei
- - Prelucrarea tablourilor bidimensionale 162
- Anexa 12. Resursele necesare pentru soluţionarea competentă a situaţiei
- - Prelucrarea structurilor neomogene 163
- Anexa 13. Resursele necesare pentru soluţionarea competentă a situaţiei
- - Prelucrarea mulţimilor 164
- Anexa 14. Resursele necesare pentru soluţionarea competentă a situaţiei
- - Prelucrarea fişierelor 165
- Anexa 15. Cadrul situaţional, dezvoltat de modulul avansat. 166
- Anexa 16. Resursele necesare pentru soluţionarea competentă a situaţiei
- - Proiectarea proceselor recursive 167
- Anexa 17. Resursele necesare pentru soluţionarea competentă a situaţiei
- - Prelucrarea datelor dinamice 168
- Anexa 18. Resursele necesare pentru soluţionarea competentă a situaţiei
- - Prelucrarea listelor liniare 169
- Anexa 19. Resursele necesare pentru soluţionarea competentă a situaţiei
- - Prelucrarea structurilor arborescente 170
Extras din proiect
INTRODUCERE
Actualitatea temei. în ultimele trei decenii în lumea educaţiei s-au produs schimbări de
ordin principial, ca reacţie la schimbările care au intervenit în domeniul economic, social,
cultural. Deosebit de vizibile sunt schimbările care s-au produs în оnvăţăm ntul superior:
creşterea rapidă a numărului de studenţi, diversificarea instituţiilor şi formelor de organizare a
оnvăţăm ntului superior, democratizarea relaţiilor dintre actorii procesului de оnvăţăm nt, axarea
formării pe dob ndirea competenţilor şi, drept consecinţă, schimbarea rolului cadrului didactic şi
a studentului în procesul de оnvăţăm nt.
Оn Europa procesele menţionate au condus la elaborarea şi semnarea de către toate statele
europene a unui şir de convenţii şi declaraţii, care au constituit pietrele de temelie ale procesului
de edificare a spaţiului comun european al оnvăţăm ntului superior şi al cercetării, numit
Procesul de la Bologna. Două aspecte ale procesului nominalizat sunt deosebit de importante:
armonizarea structurii sistemelor naţionale de оnvăţăm nt şi creşterea continuă a calităţii formării
specialiştilor. Calitatea formării specialiştilor constituie garanţia competitivităţii absolvenţilor pe
piaţa internaţională a muncii şi, concomitent, o p rghie importantă a schimbărilor economice şi
sociale în Republica Moldova. Soluţia optimă, care asigură performanţe majore şi o creştere
continuă a calităţii оnvăţăm ntului superior, este implementarea sistemelor de management al
calităţii în instituţiile de оnvăţăm nt superior. Componenta de bază a sistemului de management
al calităţii оl constituie subsistemul de evaluare continuă a procesului de оnvăţăm nt şi a
rezultatelor, realizată prin evaluări formative, sumative şi finale. Nu este оnt mplător faptul că
problematica evaluării în оnvăţăm nt se află în vizorul multor cercetători.
Importanţa problemei abordate. Problemele evaluării în оnvăţăm ntul superior au fost
abordate pe larg în ultimele decenii ale sec. XX.Evaluarea reprezintă un proces continuu de măsurare a nivelului de pregătire a studenţilor,
compararea datelor obţinute cu obiectivele intermediare şi finale ale formării şi reglarea
procesului de оnvăţare. Mărimea ecartului dintre rezultatele obţinute şi obiectivele preconizate
permite de a judeca despre calitatea formării profesionale a studentului sau a grupei academice.
Calitatea evaluării depinde esenţial de metodele şi procedeele utilizate. Metodele tradiţionale
de evaluare (examenele cu bilete, lucrările de control) se caracterizează prin anumite
inconveniente şi limite: reprezentativitatea joasă a оntrebărilor/sarcinilor; lipsa unor criterii
precise de evaluare; gradul mare de implicare al examinatorului şi, drept consecinţă, gradul оnalt
de subiectivism în evaluare; cheltuielile mari de timp pentru realizarea şi verificarea lucrărilor. în
plus, metodele tradiţionale imprimă evaluării un caracter fragmentar şi nesistematic.
Complexitatea procedurilor de evaluare, informaţia incompletă, obţinută prin metode
tradiţionale, au impus elaborarea unor noi concepţii, strategii şi metode de evaluare mai precise,
mai obiective, care furnizează informaţii mai variate despre nivelul şi calitatea formării
studentului. Testele, care au оnceput să fie utilizate în оnvăţăm nt de la оnceputul sec. XX, au
semnificat, de fapt, trecerea de la o evaluare artizanală la o evaluare ştiinţifică. Apariţia
tehnologiilor informaţionale, dar şi creşterea numărului de studenţi a condus la apariţia testelor
computerizate. Pe l ngă avantajele de utilizare (posibilitatea de a evalua un număr mare de
studenţi оntr-un interval de timp scurt, gradul оnalt de obiectivitate, posibilitatea de a urmări
progresul studenţilor), testele computerizate tradiţionale au un şir de limite: orientarea la o
personalitate omogenizată, imposibilitatea de a individualiza procesul de testare; necesitatea de a
parcurge toate sarcinile testului; gradul mic de precizie al evaluărilor; lipsa motivării pentru
evaluare la studenţii cu o pregătire slabă şi la cei cu o pregătire foarte оnaltă.
Tendinţa de a mări eficienţa măsurării cu ajutorul testelor a condus la apariţia noţiunii de
testare adaptivă. în cadrul testării adaptive computerizate sarcinile de testare sunt selectate pentru
fiecare student în funcţie de răspunsurile lui la sarcinile precedente. în acest scop se elaborează o
bancă de sarcini, diapazonul de dificultate a cărora acoperă diapazonul nivelurilor de pregătire a
studenţilor, se alege un criteriu de finisare a procedurii de testare şi se elaborează/selectează o
aplicaţie la calculator care realizează procedura de testare adaptivă.
Tehnologiile de testare adaptivă computerizată (TAC) nu şi-au găsit оncă o aplicare largă în
instituţiile de оnvăţăm nt superior din Republica Moldova. Una din cauze constă în gradul
insuficient de studiere a esenţei şi tehnologiei de realizare a TAC, în special, a aspectului
didactic al acestui tip de testare.
Analiza retrospectivă a cercetărilor din domeniul evaluării studenţilor şi a practicilor de lucru
ale universităţilor din Republica Moldova şi din alte ţări a permis de a evidenţia un şir de
contradicţii:
- intre necesitatea оmbunătăţirii calităţii evaluării şi imperfecţiunea procedurilor şi
metodelor existente de evaluare;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Testarea Adaptiva ca Factor de Optimizare a Procesului de Instruire in Invatamantul Universitar.doc