Gradul de manifestare și studiul cauzalității alcoolismului asupra personalității alcoolistului - fenomene psihosociale

INTRODUCERE

Problema întrebuinţării alcoolului e destul de actuală la momentul dat. În zilele noastre întrebuinţarea băuturilor alcoolice umane se caracterizează prin cifre enorme. Din cauza acestui fapt suferă întreaga societate, dar in primul rînd în pericol se află generaţia tânără: copii, adolescenţii, tineretul şi viitoarele mame. Doar alcoolul îndeosebi influenţează asupra organismelor în curs de dezvoltare, treptat distrugîndu-l. Dauna alcoolului este evidentă.

A fost demonstrat că la pătrunderea alcoolului în interiorul organismului, el e transportat de către sânge la toate organele şi influenţează negativ asupra lor. Întrebuinţarea regulată a alcoolului duce la dezvoltarea periculoasei boli – alcoolism.

Alcoolismul e o problemă serioasă, şi precum şi multe alte boli ea se tratează, dar aceasta depinde doar de voinţa de tratament a bolnavului. Totuşi cel mai mare pericol îl constituie faptul că majoritatea producţiei acestui domeniu e fabricată ilegal şi conţine cantităţi mari de substanţe toxice. Această producţie ilegală deseori duce la intoxicaţii şi chiar la moarte. Istoricul alcoolului Furător de conştiinţe – aşa era numit în trecutul îndepărtat alcoolul. Despre calităţile băuturilor spirtoase oamenii au aflat încă cu 8000 de ani înaintea erei noastre – împreună cu apariţia veselei ceramice, ceea ce a dat naştere posibilităţii de a prepara alcool din miere de albini şi viţa-de-vie sălbatică. Posibil ca viticultura a apărut cu mult mai devreme ca agricultura.

N.N. Micluho-Maclai observa papuaşii Guineii Noi care neştiind să aprindă focul deja erau capabili de a obţine alcool. Alcoolul pur a fost descoperit în secolul al VI-VII de către arabi care şi l-au numit “Ali cooli” ceea ce în traducere înseamnă “ameţitor”. Prima sticlă de vodcă a fost fabricată de către arabul Raghez în anul 860. De atunci alcoolismul a început să se observe mult mai des, posibil anume acest fapt a contribuit la interzicerea alcoolului de către religia musulmană. De atunci timp de 12 secole în ţările cu religie musulmană alcoolul nu se întrebuinţează iar cei care încălcau această lege era pedepsiţi aspru. Chiar şi în vechea Asie unde întrebuinţarea alcoolului era interzisă, cultul vinului progresa din ce în ce mai mult.

În evul mediu şi în Europa oamenii au descoperit metode de preparare a băuturilor alcoolice tari. După legendă, penrtu prima dată această operaţie a fost efectuată de către monarhul italian Valentius. Încercând noul produs şi ajungînd până la stare de ebrietate el a anunţat oamenilor că a descoperit un elixir ce e în stare să întoarcă unui bătrîn tinereţea, unui bolnav sănătatea, şi să-i transforme pe cei trişti în cei mai veseli. De atunci băuturile spirtoase s-au răspîndit larg în întreaga lume, în primul rând din cauza faptului că producerea lui nu era deloc costisitoare, alcoolul era preparat din cartofi şi resturile economiei zahărului. Alcoolul atât de mult s-a încadrat în viaţa cotidiană încât nici un poet sau pictor nu evita această temă. Astfel de tablouri erau mai des înâlnite la pictorii italieni, spanioli, germani. Faptul că alcoolul influenţează rău asupra fiinţelor umane o înţelegeau mulţi oameni de frunte a timpurilor lor.

Aproximativ 90% din cantitatea de alcool din organism este transformat în bioxid de carbon şi apă, formă sub care este eliminat; o mica parte se elimină direct prin plămâni, rinichi, transpiraţie. În organism alcoolul este metabolizat, în ficat rezultând acetaldehida, un produs extrem de reactiv şi toxic.

Consumul exagerat de alcool duce la cresterea lipidelor în sange. Un alt efect al consumului de alcool constă în scăderea glicemiei, efect resimţit prin starea gravă pe care o prezintă persoana: transpiratii, tahicardie, chiar pierderea cunostintei.

Consumul de alcool are efecte de scurtă durată şi efecte de lungă durată asupra organismului.

În decursul mileniilor s-a stabilit o relatie importantă între om si alcool (în special sub forma vinului), existenta acestei realităti fiind mentionată în diverse scrieri si sub diverse forme. Desi s-au cunoscut dintotdeauna, efectele nocive ale alcoolului consumat în exces, omul a avut o atractie continuă si insistentă pentru băuturile alcoolice cu care a stabilit în decursul veacurilor raporturi de functionalitate, între care acelea de ordin mitic, mistic, biologic, psihologic si medical. Paralele cu cresterea consumului de alcool s-au acumulat rezultatele cercetarilor stiintifice care dovedeau fără drept de apel efectele dăunătoare ale alcoolului asupra organismului, concretizate în campanii antialcoolice, sustinute teoretic, lipsite de eficacitate în practică.

Esecul actiunilor antialcoolice se datoreste mai multor factori. Lupta antialcoolică s-a desfăsurat si se desfăsoară în întreaga lume discontinuu, nu complet de convingător si sub aspect mai mult discursiv decît faptic. Consumul de alcool pierzîndu-se în timpuri foarte îndepărtate ale existentei fiintei umane, de fiecare dată cînd sunt prezentate problemele legate de alcoolism se lasă punti de trecere, se vorbeste despre uz si abuz, se face apel la unele metode terapeutice traditionale pe bază de alcool, se citează aforisme cu înteles ambiguu, se dau exemple de artisti sau scriitori prieteni ai lui Bacchus care au scris- poate sub influenta alcoolului, ca acesta nu ar fi chiar asa de nociv cum se spune. În final, se pune întrebarea cu nuante sentimentale, ce ar însemna viata fără un pahar de vin, amintindu-se că acest produs este indisolubil legat de orice ceremonie de familie, de orice întrunire, sărbatoare, întîlniri prietenesti, întîlniri de afaceri, receptii, ocazii deosebite. Întrucît se face asocierea efectului euforizant al alcoolului cu toate aceste momente, se ajunge la concluzia că un paharel, altii zic două, nu strică, se creează o conceptie cu nuante permisive foarte periculoase în sensul că omul poate consuma alcool, dar cu măsură.

Datele expuse duc la concluzia certă ca alcoolul nu este un aliment fiindcă nu are nici unul dintre atributele bine cunoscute ale acestora. El este un toxic, un drog, pentru care omul, folosindu-l de milenii, si-a realizat posibilitatea de a-l oxida si de a utiliza o parte din energia rezultată din combustitia lui, dar nu si pe aceea de a se apăra de efectele sale nocive.

O altă concluzie care se poate trage din aceste fapte este aceea că alcoolul nu prelungeste viata, ci dimpotrivă o scurtează, provocînd multe boli grave cum ar fi ciroza hepatică, boli cardiace etc. Astfel, nu putem găsi absolut nici un efect pozitiv al alcoolului asupra organismului, ci dimpotrivă doar efecte nocive atît asupra organismului, cît si asupra integritătii mentale a omului. El duce la scăderea memoriei, atentiei, cei care beau devin totodată nervosi, usor iritabili, certăreti, mincinosi, ajung să piardă repede stima si increderea celor din jur.