Leadership și Management în Organizația Școlară Preuniversitară

Capitolul I – Introducere

1.1. Motivarea alegerii temei

Este foarte dificil, ca având o serie de teme, să alegi una care să te reprezinte, să fie în total acord cu aspiraţiile şi preocupările cele mai frecvente ale vieţii cotidiene, de aceea există şovăieli, dar şi convingerea că o temă este preferată alteia şi te caracterizează pregnant.

Tema leadershipului pare să fie mai nouă, dar ea a fost reluată sub alte forme, de-a lungul istoriei şi permanent modificată în funcţie de stadiul dezvoltării culturii şi civilizaţiei umane. Aşa cum societăţile se dezvoltă într-un anume sens, tot aşa şi liderul este ales în funcţie de caracteristicile celor din jurul acestuia. Putem spune că liderul este creat de societate, pentru a o conduce în schimbarea şi progresul ei.

Acest om carismatic pe care grupul îl alege pentru ca mai apoi să-l schimbe, dacă nu corespunde aşteptărilor, trebuie să placă, dar să fie şi necruţător, să convingă, dar să şi intimideze, să ofere exemple demne de urmat, dar să fie şi om având vulnerabilităţile lui, pe care cei din jur să le recunoască în vulnerabilităţile asemănătoare lor. Nu toţi îl ascultă pe lider, dar acesta trebuie să-i învingă pe aceştia, în public, pentru a demonstra subordonaţilor săi că este cel mai puternic şi că are curajul să recunoască atunci când a greşit. Fiind superior tuturor, liderul trebuie să ştie de toate, să poată orice, în aşa fel ca fiecare om subordonat lui să se simtă protejat, dar şi luat în seamă de către lider. Faptul că liderul doar îi ştie numele, este, pentru orice om, o dovadă a faptului că şi el contează pentru acesta. Se naşte firesc întrebarea dacă masele aleg liderul sau el alege opţiunea de a conduce, cum poate exista şi varianta echilibrată, în care o parte este contribuţia lui şi alta a maselor, în alegerea liderului.

Tema aleasă se sprijină pe argumente legate de evoluţia actuală a societăţii în care oamenii au nevoie de lideri adevăraţi şi nu prefabricaţi. Motivarea poate fi sintetizată astfel:

- societatea actuală, bazată pe democraţie şi afirmarea tot mai puternică a drepturilor omului, în toate colţurile lumii, impune ca pe diverse trepte sociale să stabilească lideri care să garanteze contribuţia fiecărui cetăţean la deciziile locale sau globale, asupra vieţii sale cotidiene;

- odată cu părăsirea sistemelor totalitare, în care liderii se impuneau cu forţa şi teroarea forţei, se impun lideri cu capacităţi deosebite, atât umaniste, psihologice cât şi caracteriale, acest fapt determină eforturi susţinute de pregătire în prealabil a liderilor, pregătire care în trecut era o caracteristică a hazardului;

- mă interesează această temă, deoarece în sistemul actual de învăţământ, cu precădere preuniversitar (unde lucrez), cadrul didactic trebuie să se comporte şi să devină un lider şi nu să se prevaleze de statutul său formal de conducător, pentru a se impune grupului format din elevi şi/sau cadre didactice;

- şcoala are nevoie la ora actuală de lideri tot mai bine pregătiţi în domenii conexe psihopedagogiei şi didacticii. Acestea trebuie să asigure dezvoltarea instituţiei de învăţământ similar unei firme private, să studieze piaţa produselor educaţionale, să conducă prin metode moderne, să dezvolte armonios toate sectoarele instituţiei;

- pe de altă parte, în şcoală există un manageriat general al şcolii şi unul particular al clasei. Orice profesor este manager şi lider al clasei de elevi, dar în acelaşi timp, el este un potenţial lider al şcolii pentru ca în momentul în care se cere schimbarea liderului să poată să preia acest post;

- acest subiect fascinează şi devine important, chiar şi în banalele activităţi de zi cu zi. Acolo unde două persoane acţionează în comun, unul dintre ei se erijează sau este recunoscut drept lider. Acest fapt, îmi dezvoltă curiozitatea de a studia fenomenul liderului, chiar şi în viaţa de familie, în afara instituţiei;

- de asemenea, există şi fenomenul unui lider negativ/slab în comparaţie cu aşteptările grupului. La ora actuală, vedem o serie de oameni, de altfel respectabili, care eşuează atunci când încearcă să joace acest rol. Fenomenul de respingere al unui lider slab este tot la fel de interesant de studiat ca şi cel al liderilor de calitate, deoarece acest fapt dezvăluie greşelile ce pot duce la detronarea liderilor;

- la anumite niveluri, managerul şi liderul se pot confunda. Acest fenomen de confuzie poate fi în totalitate pozitiv dacă liderul este şi un manager foarte eficient, altfel între leadership şi manager pot apărea diferenţe majore care în final duc la îndepărtarea liderului, chiar de către cei care îl doreau mai mult. Cele două calităţi de manager şi leadership sunt interesante de studiat în interacţiunea lor dihotomică (directorul de şcoală trebuie să se împartă între leadership şi manageriat);

- o altă problemă actuală este necesitatea recâştigării încrederii în conducere pe care oamenii obişnuiţi o manifestă tot mai slab faţă de lideri, fie ei politici, economici, din instituţii şi chiar din familie (părinţii, ca lideri ai familiei). Această problemă este şi mai importantă cu cât criza mondială fără precedent aduce noi dezechilibre în încrederea pe care cetăţeanul o acordă celor care îl conduc, de pe toate nivelurile;

- una dintre cele mai puternice motivaţii a fost, însă, studierea, prin această lucrare, a miturilor legate de lideri şi anume: conducerea înseamnă puterea asupra celorlalţi; unii oameni sunt născuţi ca lideri; un lider este lider în orice împrejurare; loialitatea faţă de lider trebuie să fie constantă indiferent de rezultate; un bun lider este foarte iubit.