Cuprins
- Introducere
- Cap. 1 Aspecte introductive
- 1.1 Definirea conceptelor
- 1.2 Reusita scolara- indicator în orientarea scolara si profesionala a elevilor
- 1.3 Forme de manifestare a insuccesului scolar
- 1.4 Aspecte social istorice
- Cap. 2 Mediile defavorizate
- 2.1 Mediul familial
- 2.1.1 Copii maltratati
- 2.1.1.1 Copii abuzati fizic
- 2.1.1.2 Copii neglijati
- 2.1.1.3 Copii expusi abuzului emotional
- 2.1.1.4 Copii expusi abuzului sexual
- 2.2 Mediul institutionalizat
- 2.3 Comunitati defavorizate: rural-urban, central-periferic, etnie roma
- 2.3.1 Accesul la educatie pentru grupurile dezavantajate
- 2.3.2 Educatia în medii defavorizate- consideratii generale
- 2.3.3 Provocari ale mediului industrial asupra educatiei
- 2.3.4 Educatia copiilor apartinând etniei rome
- 2.3.5 Interventia UNICEF în educatia pentru comunitati dezavantajate
- 2.4 Factori care pot determina la copii insucces scolar si devianta comportamentala
- 2.4.1. Violenta psihologica
- 2.4.2. Context familial
- 2.4.3. Factori de vulnerabilitate
- 2.4.4. Context social
- 2.4.5. Context scolar
- Cap. 3 Modalitati de prevenire a insuccesului scolar
- 3.1 Insuccesul scolar
- 3.2. Modalitati de prevenire
- 3.2.1 Modalitati de interventie a psihologului
- 3.2.2 Social
- 3.2.3 Individual familial
- 3.2.4 Pedagogic
- Cap. 4 Metodologie
Extras din proiect
Introducere
"Bagajul ereditar al copilului nu prezinta importanta pentru noi. Factorul ereditar nu se exteriorizeaza daca nu gaseste la copil pregatit terenul social . Atunci când solutionarea uneia din problemele copilului reclama sentimentul de comuniune sociala, constatam o ezitare caracteristica. Nu vom întâlni extravaganti, copii problema, nevrotici, alcoolici , perversi sexuali , criminali sau candidati la sinucidere care sa nu fie cu putinta sa demonstram cu deplina certitudine ca ei nu dau îndarat din fata solutionarii problemelor vietii decât pentru ca nu au fost corect educati în sensul sentimentului de comuniune sociala. Alfred Adler
Astazi, am iesit la un suc. Ne-am întâlnit câteva persoane. Discutia era în toi, pe tot felul de teme. La un moment dat, fata de lânga mine ( aflasem înainte sa vina ca este studenta anul II tot la psihologie ), foarte tacuta pâna atunci, îmi spune: Am înteles ca esti student la psihologie. Da raspund. Începe sa-mi spuna foarte direct, întâmplarea ei foarte proaspat petrecuta cu jumatate de ora înainte de a ajunge la noi, la suc. Începe cu o voce tacuta: Înainte sa vin aici, asteptam 40-ul. Stateam pe bordura si asteptam. Stii ca e weekend si 40-ul vine mai greu. În timp ce asteptam, se apropie un copil cam de 7-8 ani (si-mi arata si înaltimea, parca mai mica decât în realitate) . Parea necajit si se uita la mine. L-am salutat, apoi l-am întrebat: Ce faci ?. Pe mâini avea cicatrici, de care mi-a spus apoi ca erau de la tigarile stinse pe mâna de tatal lui. Vocea începe sa-i tremure si îmi transmite o ciudata stare de tristete si agitatie, pe care o simt cum se accentueaza pe parcursul povestirii ei. Începe sa-mi povesteasca cum astazi, tatal lui l-a batut, apoi cum l-a abuzat sexual si l-a obligat sa-i faca sex oral. Apoi a intrat mama lui în camera, chiar dupa ce tatal era &extaziat. Apoi povestirea devine neclara , agitatia ei se accentueaza si devine tot mai putin coerenta. Mai înteleg ceva legat de explicatiile tatalui, de lumea ursuletilor de plus si discutia se stinge& Raman mut. Ea e cazuta pe gânduri. Înainte sa-mi povesteasca, am întrebat-o la ce se gândeste. Mi-a raspuns ca la ceva rau. Ma gândeam la cu totul altceva atunci. Acum o înteleg. Discutia din cadrul grupului devine tot mai aprinsa. Ea era absenta. Eu oripilat. Îi cer permisiunea sa le spun si lor întâmplarea ei. E de acord. Descriu, cu mai putine detalii dar obiectiv situatia doar ce auzita. Un usor moment de liniste, apoi foarte prompt aud o solutie: Trebuiesc chemati cei de la protectia copilului. Discutia ia amploare. Dar pe un ton parca prea rece si prea& dur. O alta fata, completeaza: Ok, dar la sufletul lui te gândesti? Discutia continua , se aud multe idei, sugestii si propuneri.
În mod cert este un copil provenit dintr-un mediu defavorizat. Obiectul de studiu al acestei lucrari. Putem numi multe medii defavorizate, dar idea este aceeasi. Un mediu defavorizant împiedica un om, un copil, sa aibe parte de o educatie corespunzatoare, care sa-i permita o viata normala, atât prin situatiile care îl retin în mod direct din actul de studiu, cât si prin momentele care-l pun în imposibilitatea de a spera la o viata mai buna.
Copii care se nasc suferinzi, privesc lumea ca pe nenorocire, nemanifestând nicidecum acea bucurie a cresterii pe care o apreciem atât de mult la copii. Este de altfel de înteles de ce asemenea copii, care îsi simt corpul ca pe o povara si care gasesc ca viata este dificila, sunt mult mai interesati de propria persoana decât ceilalti. Rezulta o stare psihica panicarda: sa scape cine poate, intervin trasaturi de caracter egoiste, care împiedica dezvoltarea sentimentului de comuniune.
Copii problema de care Adler se ocupa in Psihologia scolarului greu educabil, provin de obicei din familii dezorganizate, sunt baieti si fete care se afla uneori în pragul delincventei juvenile sau al prostitutiei. "A fi nu este pur si simplu un fel a vorbi, ci înseamna a fi o parte dintr-un întreg, a te simti parte din acel întreg. Faptul ca si astazi atâtia oameni îsi rateaza existenta tine de calea eronata urmata de personalitatea lor. Acela care a ajuns sa sesizeze conexiunea dintre faptele sociale nu va mai renunta din acel moemnt sa se arunce în cursul care înainteaza pe drumul binelui societatii."(Adler - Psihologia scolarului greu educabil )
Preview document
Conținut arhivă zip
- Modalitati de Prevenire a Insuccesului Scolar, la Elevii Proveniti din Mediile Defavorizate.doc