Proiect de Preventie in Tulburarea de Personalitate de Tip Evitant

Imagine preview
(4/10)

Acest proiect trateaza Proiect de Preventie in Tulburarea de Personalitate de Tip Evitant.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 49 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Psihologie

Cuprins

Rezumat
Prezentare generală
Conceptul de „tulburare de personalitate”
Tulburarea de personalitate evitanta: istoric şi caracteristici esenţiale
Criterii de diagnostic
Criterii de diagnostic: DSM-IV
Criterii de diagnostic ICD – 10
Diagnostic diferential
Metode de diagnoză
Prevalenţă
Elemente şi tulburări asociate
Elemente specifice culturii, etăţii şi sexului
Pattern familial
Evoluţie şi prognostic
Teorii explicative
Perspectiva biologica
Perspectiva psihodinamica
Perspectiva interpersonala
Perspectiva cognitiva
Mecanisme etiopatogenetice
Factori genetici/biologici
Factori psihologici
Factori sociali
Terapia tulburării de personalitate evitanta
Terapia cognitiv-comportamentala
Terapia psihodinamica
Terapia interpersonala
Farmacoterapia
Tratamentul combinat
Preventie
Studiu de caz
Bibliografie

Extras din document

Rezumat

Persoanele cu tulburare de personalitate de tip evitant sunt hipersensibilie la umilinta si dezaprobarea sociala si cauta protectie in fata amenintarilor inevitabile percepute a celor din jur. DSM-IV descrie persoanele de tip evitant ca avand un sentiment de inadecvare si teama ca vor fi expusi ridicolului si judecatii celorlalti.

Modelul personalitatii de tip evitant e adesea amestecat cu alte trasaturi de personalitate care sunt evidentiate in cateva subtipuri. Personalitatea de tip evitant include trasaturi ale personalitatii negativiste unde retragerea evitantului se combina cu tendinta de neimplicare interpersonala. Evitantul hipersensibil include trasaturi ale mai mare personalitatii paranoide dar da dovada de un contact mai mare cu realitatea. Evitantii fobici combina trasaturi ale personalitatii dependente si evitante, fiind mai expusi la experientierea fobiei sociale.

Personalitatile evitante impart caracteristici cu alte personalitati precum cea schizoida, schizotipala si paranoida. Ele fac de asemenea parte din spectrul anxietatii. Din punct de vedere istoric, trasaturile centrale care caracterizeaza personalitatea de tip evitant au aparut peste tot in literatura clinica. Tipul evitant a fost adesea confundat cu alte tipuri de personalitate. Persoanele evitante sunt deosebit de vulnerabile la a dezvolta alte sindroame clinice.

Prognoza terapeutica pentru personalitatea de tip evitant este extrem de slaba. Din cauza sensibilitatii lor extreme in ceea ce priveste evaluarea negativa, relatia clinica este foarte importanta. Tehnicile cognitive si cognitiv-comportamentale par a avea unele beneficii si toate ajuta persoanele evitante sa treaca peste frica sociala și sa obtina un auto-respect mai pronuntat. Familia, cuplul si terapia de grup pot fi benefice in ruperea modelelor care perpetueaza comportamentul de tip evitant. Tratamentul psihodinamic subliniaza o intelegere empatica mai puternica in ceea ce priveste experienta umilintei si a jenei si subliniaza rolul pe care il au experientele din copilarie in crearea emotiilor din prezent.

Prezentare generală

Conceptul tulburare de personalitate

Pentru a descrie pe larg conceptul de tulburare de personalitate consideram necesar sa definim pentru inceput personalitatea si cateva dintre cele mai imprtante teorii cu privire la personalitate.

Termenul de personalitate reprezintă ansamblul trăsăturilor psihice ale unui individ, un “macrosistem al invarianţilor informaţionali şi operaţionali, ce se exprimă constant în conduită şi sunt definitorii sau caracteristici pentru subiect”( Paul Popescu-Neveanu « Dicţionar de Psihologie »).

De-a lungul timpului foarte multi teoreticieni au fost preocupati sa explice conceptul de personalitate:

G. Allport considera personalitatea ca fiind “individul unic caractirizat printr-o funcţionalitate dinamică”, afirmând că personalitatea nu este o noţiune cu caracter general sau universal, ci este particulară, specifică fiecărui individ.

Sigmung Freud considera că la baza activităţii psihice stă aşa numita energie psihică, care diferă sub aspectul formei, dar nu şi al conţinutului de energia fizică. Mai mult, el considera că energia fizică poate influenţa psihicul, de unde rezultă conceptul psihanalitic de instinct.

C G. Jung considera că libido-ul nu este o energie eminamente sexuală, ci o energie vitală nediferenţiată. Jung utiliza termenul de libido în două sensuri : ca energie vitală difuză şi ca energie psihică, care alimentează activitatea psihică.

A. Adler considera că sentimentele de inferioritate reprezintă un mobil de bază al comportamentului uman. În viziunea sa sentimentul de inferioritate este specific tuturor oamenilor şi nu reprezintă un semn de slăbiciune, fiind totodată forţa motivatională majoră a fiinţei umane.

E. Fromm afirma că umanitatea nu este condusă sau modelată de forţele biologice ale unei naturi instinctive, contrazicând-ul pe Freud şi în problema sexului. El nu vede sexul ca pe forţa modelatoare a comportamentului normal sau al celui nevrotic. Fromm a vazut personalitatea influenţată de forţe sociale şi de cultură, considerând că un individ îşi creează propria natură.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiect de Preventie in Tulburarea de Personalitate de Tip Evitant.doc