Reprezentarea Socială a Investițiilor Străine la Tinerii din Republica Moldova

INTRODUCERE

Actualitatea cercetării. Pornind de la situaţia economică a Republicii Moldova care este un imperativ al timpului şi care necesită o intervenţie urgentă în vederea reglementării calităţii vieţii populaţiei; atît cît şi de la cunoştinţele achiziţionate pe parcursul a patru ani de studiu a economiei la nivel universitar, am hotărît a face o tangenţă între stagnarea economică din ţară şi aspectul psihologic al acestei stagnări. Studiind economia am sesizat o legitate: atît timp cît potenţialii investori nu utilizează resursele băneşti, aceste resurse nu se multiplică, ci din contra se diminuează pe cheltuieli curente necesitate de întreţinere. Investiţiile sunt unica cale spre dezvoltare. A investi în industria uşoară, în industria alimentaţiei, în agricultură, în acordare de servicii, a crea depozite bancare cu un procent al profitului anual care aduce venit este o cale de a pune în mişcare nu doar resursele băneşti, dar şi resursele umane care astfel devin încadrate în muncă şi în producere de bunuri. O dată provocată avalanşa de investiţii la nivel intern, aceasta crează o avalanşă de investiţii internaţionale deoarece sporeşte credibilitatea în succesul investiţiilor în Republica Moldova.

De fapt, şi fără de a avea studii economice se cunoaşte faptul cum capitalul străin conduce la dezvoltarea economiei naţionale. În prezent investorii străini riscă în adevăratul sens al cuvîntului făcînd o încercare de antreprenoriat în Republica Moldova. Deşi ei beneficiază de resurse umane – forţă de muncă ieftină, posibilitatea rezistenţei la alte riscuri politice, financiare şi de altă natură, pe care le întîlneşte actualmente o întreprindere, este foarte mică în această „perioadă de tranziţie” care s-a cam întins, iar termenul cu care este definită perioada dată devine destul de enervant, îi sperie pe majoritatea investorilor de talie înaltă, astfel reducînd posibilitatea Republicii Moldova de a beneficia de resurse considerabile. Respectiv, dacă am examina problema investiţiilor din punctul de vedere al psihologiei, cred că s-ar cere depistarea unor rezerve de altă natură, decît cele cu caracter economic, care ar putea contribui la atractivitatea spaţilui autohton pentru investitorii străini. Astfel, am decis să studiem mentalitatea socială, oprindu-ne la unul din aspectele importante care o caracterizează – reprezentările sociale – pentru a identifica cum conţinutul acestora poate contribui la orientarea investitorului străin spre economia din Republica Moldova.

Problema investigaţiei. Reprezentarea socială a investiţiilor străine caracterizează atitudinile faţă de investitori, iar caracterul ei pozitiv poate servi drept unul dintre factorii care vor facilita orientarea investiţiilor în economia Republicii Moldova. Cunoscînd conţinutul acestei reprezentări, îndeosebi a celei împărtăşite în mediul tinerilor, se poate vorbi despre perspectivele economiei din ţara noastră – vor întrevedea investitorii străini careva garanţii ale succesului financiar al investiţiilor făcute şi vor decide sau nu asupra oportunităţii acestora?

Obiectul cercetării. Într-o societate în care nu avem estimaţii reale ale probabilităţii riscului unei afaceri, în care nu există statistici care ar demonstra anticipat menirea spre succes sau spre ruinare a unei întreprinderi, în care argumentele pro şi contra sunt aduse în baza dovezilor reuşitelor vecinilor sau prietenilor, populaţia se conduce în special de simţul comun în luarea deciziilor. Astfel se întîmplă şi în luarea deciziei de a plasa o sumă de bani într-o investiţie sau nu. Considerăm că cercetînd reprezentarea socială a investiţiei am putea descoperi latura psihologică a acestui aspect. Odată cunoscută, s-ar putea lua măsuri (dacă ar fi necesar) în modificarea reprezentării sociale a acestui fenomen, ceea ce ar duce la căderea barierelor, la diminuarea fricii, prin conştientizarea faptului că reprezentarea socială a investiţiei nu este decît un mod particular de cunoaştere, care deseori poate fi distorsionată din frica faţă de necunoscut, faţă de posibilul risc. Reprezentarea socială nu este doar o reproducere a realităţii fenomenului investiţiei la nivel mental, ci mai degrabă o reconstrucţie a acestui fenomen prin transformarea nefamiliarului în familiar (deoarece cunoaştem faptul că este mult mai aproape de cultura noastră afirmaţia „este imposibil de a investi într-un bussines deoarece am nevoie de legături, deoarece totul este corupt” decît „am nevoie de cunoştinţe în domeniul agriculturii sau industriei uşoare pentru a reuşi într-o afacere”). Oamenilor le este mai simplu de a motiva printr-o reprezentare socială lipsa activităţii decît a depune efort la crearea unei afaceri. Astfel, am hotărît a cerceta reprezentarea socială a investiţiei pentru a vedea cum realitatea investiţiei străine este percepută prin propriul sistem de referinţe al populaţiei tinere, care sunt modificările pe care le comportă mentalitatea colectivă în ultimii mai mult de 1,5 decenii.