Rolul Primelor Informații în Formarea Impresiilor despre Persoane

PARTEA I – ASPECTE TEORETICE

I.1. Formarea impresiilor despre persoane

Principalele diferente dintre perceperea persoanelor si cea a obiectelor

Plecând de la rezultatele diferitelor experimente asupra perceptiei, Fiske si Taylor (1991) au întocmit o lista a principalelor diferente dintre perceperea persoanelor si perceperea obiectelor:

- o persoana este sensibila la opiniile celorlalti; astfel, ea se poate schimba de la o situatie la alta, pentru a produce o impresie cât mai favorabila celui care o percepe;

- o persoana constituie o sursa dinamica de informatii; ea se schimba cu timpul si în functie de circumstante, mai mult decât se schimba obiectele;

- o persoana poate manipula perceptiile, deoarece ea poate modifica mediul în functie de dorintele sau obiectivele sale;

- o persoana este în acelasi timp tinta perceptiilor noastre, dar si un observator, ceea ce face ca perceptiile sociale sa fie reciproce;

- o persoana este mai complexa decât un obiect, ceea ce face ca perceperea sa sa fie mai dificila, mai aproximativa si obliga observatorul sa infereze caracteristici care nu sunt direct vizibile.

Primele lucrari cu privire la procesul perceperii persoanelor (perceptie sociala) au încercat sa stabileasca daca perceptia variaza în functie de natura tintei sale si daca da, sa explice prin ce difera perceperea persoanelor de cea a obiectelor. Cu toate acestea, importanta lor nu a constat în enuntarea acestor diferente, ci în descoperirea faptului ca perceperea nu se realizeaza într-o maniera pasiva. Cel care percepe impune o structura, o anumita stabilitate, dar si un sens stimulilor la care este expus. Perceptia nu corespunde unei reproduceri pasive a stimulilor, ci este o activitate complexa. Ea consta nu doar în a repara anumite informatii disponibile, dar si în a depasi cadrul acestora, inferând altele, astfel, sensul pe care psihologii sociali îi dau expresiei “a percepe o persoana” este apropiat de cel al expresiei “a-si face o impresie despre ea”, a emite o judecata sau o parere în ceea ce o priveste.

Exemple de biasuri (erori) în formarea impresiilor

Concomitent cu primele tentative ce vizau masurarea exactitatii impresiilor, au aparut cercetarile asupra tendintelor care risca sa influenteze aceste impresii. Bruner si Tagiuri (1954) si-au prezentat sinteza în faimosul capitol “The perception of people”, publicat în ceea ce avea sa constituie, timp de mai multi ani, o veritabila Biblie a psihologiei sociale: Handbook of Social Psychology, volum coordonat de G.Lindzey. Cu aceasta ocazie, ei au introdus si notiunea de bias si de eroare în inferente. Citam, cu titlu de exemplu, trei dintre cele mai puternice tendinte: