Traficul de Ființe Umane

INTRODUCERE

Incepând cu ultimul deceniu al secolului trecut Europa, eliberata de Cortina de Fier, s-a aflat in fata unei provocari socio-economice care aduce atingere drepturilor omului. Este vorba despre amploarea luata de fenomenul infractional al traficului de persoane, intâlnit, in forma sa cea mai vizibila, ca exploatare a femeilor si a copiilor in industria sexului si in cersetorie, dar si ca munca fortata.

Din pacate, aceasta plaga nu a insotit numai reformele politice si transformarile din societatile continentului nostru. Comertul cu fiinte umane si sclavia cuprind arii geografice tot mai intinse, apartinând nu numai Europei, ci si Asiei si Africii, si chiar si celor doua Americi. Rutele de trafic pornesc din tarile mai putin dezvoltate si se indreapta catre cele prospere.

Riposta guvernelor si a organizatiilor internationale s-a structurat, la inceputul anilor 2000, in diverse acte normative ale dreptului international, dar si in declaratii, conventii si recomandari ale institutiilor europene.

Evolutia contextului social si economic din România anilor ‘90 a favorizat aparitia clivajelor sociale si, implicit, a unor paturi de populatie vulnerabile la traficare. Apropierea geografica de zonele conflictuale din fostele tari iugoslave a determinat, la sfârsitul anilor ‘90 si inceputul anilor 2000, o incidenta mai mare a fenomenului si in România. Pentru a combate vânzarea si exploatarea de persoane, Guvernul român a proiectat un cadru general de actiune, destinat a fi concretizat de autoritatile statului impreuna cu reprezentatii societatii civile.

Nu au fost publicate foarte multe studii privind percepţia publicului larg asupra fenomenului traficului de fiinţe umane, însă persoanele care lucrează cu victime ale traficului susţin faptul că se confruntă cu o atitudine negativă a publicului larg faţă de acestea. Deşi au fost derulate campanii informative, acestea se adresau în principal grupurilor de risc, fiind concentrate asupra prevenirii traficului de fiinţe umane.

În România, recunoaşterea statutului de victimă în general, şi în special a victimelor abuzurilor sexuale, reprezintă o problemă. Majoritatea persoanelor blamează victimele. Acest fapt se întâmplă şi în cazul traficului de fiinţe umane. Miturile curente includ replici de genul: „victimele traficului sunt prostituate” sau „şi-au căutat-o”. Sunt obişnuite confuziile apărute în mass-media între prostituţie şi exploatare sexuală, şi între migraţie ilegală şi traficul de fiinţe umane. Această atitudine generală face reintegrarea victimelor şi recuperarea lor psihologică mult mai dificilă..

Există şi reacţii pozitive din partea media, incluzând derularea unor campanii de informare de către televiziunea naţională şi alte posturi private de televiziune, precum şi campanii în presă.

Studiul de fata evalueaza modul in care statul român si societatea civila si conjuga eforturile pentru a combate si a preveni traficul de fiinte umane pe de o parte si pentru a proteja si a asista victimele prejudiciate prin aceasta infractiune. Totodata, am incercat sa detectam atitudinile fata de migratie ale populatiei României, dar si ale unuia dintre cele mai vulnerabile segmente sociale - populatia feminine cu vârsta intre 15 si 24 de ani. Astfel, cercetarea a incercat sa cuprinda:

_ analiza legislatiei si a cadrului institutional

_ evaluarea politicilor de combatere si prevenire a traficului de persoane

_ identificarea progreselor si a schimbarilor necesare

_ schita perceptiei sociale asupra migratiei si traficului de persoane.

Unul dintre punctele de interes ale investigati a fost creionarea unor harti institutionale care sa cuprinda atât domeniile actionale ale politicilor anti-trafic, cât si relatiile formate in câmpul institutional-organizational in urma implementarii cadrului prescris de lege. Pentru a putea stabili modul in care se relationeaza actorii sociali implicati in conceperea si aplicarea acestui cadru, am realizat interviuri in profunzime cu reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale si cu exponenti ai societatii civile. De asemenea, a fost cercetata functionalitatea structurii institutionale formate din actorii sociali si relatiile stabilite intre ei.