Sistemul Calității în Organizația Școlară - Calitatea Evaluării Demersurilor și Rezultatelor Educaționale

Domeniu: Psihopedagogie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 69 în total

Cuvinte : 20526

Mărime: 155.13KB (arhivat)

Publicat de: Marian N.

Puncte necesare: 12

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nicolae Marian

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1. CAP. I PREZENTAREA SINTETICA A SISTEMULUI SI SUBSISTEMULUI CALITATII IN EDUCATIE.5
2. CAP. II IMPORTANTA ASIGURARII CALITATII PENTRU PREGATIREA SI ACTIVITATEA MANAGERULUI .7
II.1. MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIEI.7
II.2. DEFINIREA CONCEPTULUI DE MANAGEMENT.11
II.3. ORIENTARI ACTUALE IN CONCEPTUL DE
MANAGEMENT.13
3. CAP. III. SISTEMUL NATIONAL DE MANAGEMENT SI DE ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI.15
III.1. ASIGURAREA CALTATII EDUCATIEI - CONTEXT EUROPEAN SI NATIONAL.15
III.2. CADRUL DE ASIGURARE A CALITĂŢII IN INVATAMANTUL PROFESIONAL SI TEHNIC.17
III.3. REALIZAREA INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ PRIVIND ASIGURAREA CALITATII IN EDUCATIE LA GRUPUL SCOLAR BRATIANU 2005/2006.21
4. CAP. IV. INVATARE CENTRATA PE ELEV. AUTOEVALUARE .25
IV.1. METODOLOGIA ÎNVĂŢĂRII CENTRATE PE ELEV.25
IV.1.1.PRINCIPII.26
IV.1.2.TRECEREA DE LA AXAREA PE PREDARE LA AXAREA PE ÎNVĂŢARE.27
IV.1.3. CUM ÎNVĂŢĂM ACTIV? .29
IV.1.4.SCHIMBAREA CONVINGERILOR CU PRIVIRE LA ÎNVĂŢARE.30
IV.1.5.PREDAREA ÎN VEDEREA ÎNVĂŢĂRII ACTIVE – PREDAREA CARE STIMULEAZĂ INTELECTUL.30
IV.1.6. STRATEGII DE PREDARE ÎN VEDEREA ÎNVĂŢĂRII ACTIVE.31
IV.1.7. ÎNVĂŢAREA INEFICIENTĂ.37
IV.1.8. EVALUAREA.37
IV.1.9. STRATEGII DE PREDARE CARE SA CORESPUNDA STILURILOR INDIVIDUALE DE INVATARE.38
IV.1.10 INVATAREA CENTRATA PE ELEV .42
IV.2. AUTOEVALUAREA.45
IV.2.1. NOTIUNI GENERALE .45
IV.2.2. BENEFICIILE AUTOEVALUĂRII ŞI ASIGURĂRII CALITĂŢII.47
IV.2.3. SCOPUL AUTOEVALUĂRII ŞI ASIGURĂRII CALITĂŢII.48
IV.2.4. RESPONSABILITĂŢI ÎN REALIZAREA AUTOEVALUĂRII .49
IV.2.4.1. IMPLICAREA PERSONALULUI DE LA TOATE NIVELURILE.50
IV.2.4.2. IMPLICAREA ELEVILOR .52
IV.2.4.3 IMPLICAREA FACTORILOR INTERESAŢI.52
IV.2.4.4. IMPLICAREA MANAGEMENTULUI.53
IV.2.5. CADRUL DE AUTOEVALUARE .53
IV.2.6 COLECTAREA DATELOR.54
IV.2.7. DOVEZI ŞI JUDECĂŢI ÎN AUTOEVALUARE.56
IV.2.8. TERMENE PENTRU AUTOEVALUARE .59
IV.2.9. PLANUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE .59
IV.2.9.1. IERARHIZAREA DOMENIILOR CARE NECESITĂ ÎMBUNĂTĂŢIRE ÎN FUNCŢIE DE PRIORITATE.60
IV.2.9.2. DEFINIREA ŢINTELOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE.60
IV.2.9.3. SPECIFICAREA ACŢIUNILOR PENTRU REALIZAREA ÎMBUNĂTĂŢIRILOR.61
IV.2.9.4. MONITORIZAREA ÎMBUNĂTĂŢIRILOR .61
CAP. V. CONCLUZII.65
CAP. VI. BIBLIOGRAFIE:.67

Extras din proiect

INTRODUCERE

In literatura de specialitate se gaseste tot mai des intrebarea : “De ce este nevoie totusi de introducerea unui sistem national al calitatii serviciilor de educatie si de formare profesionala?”.

Raspunsul la aceasta intrebare este foarte complex si rezida in primul rand in diversitatea foarte mare a formelor de invatare individuala si de auto-formare, prin mijloace informale si nonformale. In al doilea rand, noile tehnologii informationale au contribuit masiv la aceasta diversificare si au determinat aparitia de institutii virtuale sau transnationale si la intoducerea unor schimbari profund novatoare in modul de oferire a serviciilor de instruire si invatare. In al treilea rand, sistemele de invatare s-au diversificat institutional atat de mult incat coerenta lor interna trebuie sa fi restabilita prin raportare la calitatea educatiei.

S-au multiplicat institutiile de invatamant private, cu profit sau nonprofit, si cele corporatiste. In al patrulea rand, masificarea participarii scolare catre nivelul secundar superior si catre nivelul universitar de studii impune un sistem de sigurare a calitatii.

Odata cu cresterea numarului de absolventi de invatamant secundar superior si tertiar a crescut competitivitatea pentru ocuparea unui loc de munca bine salarizat, care ofera sanse de dezvoltare personala. Beneficiarii serviciilor educationale si parintii lor formuleaza tot mai insistent exigente fata de unitatile scolare si institutiile universitare, solicitand informatii detaliate despre calitatea acestora, din perspesctiva angajarii profesionale pe piata muncii.

In sfarsit, dar nu in ultimul rand, schimbarile din piata muncii, in general, si a celei europene in special, precum si cresterea mobilitatii si a fluxurilor de migratiune profesionala si geografica solicita in mod insistent informatii validate in mod oficial; despre calitatea educatiei din institutiile ofertante de servicii de educatie si formare profesionala.

Calitatea trebuie sa devina vizibila si tangibila pentru cei interesati, deoarece aprecierea si recunoasterea aspectelor referitoare la calitate vor deveni din ce in ce mai importante in viitor.

CAP. I PREZENTAREA SINTETICA A SISTEMULUI

SI SUBSISTEMULUI CALITATII IN EDUCATIE

Planificarea calităţii reprezintă unul din principiile de bază ale managementului calităţii. Prin planificare se stabilesc obiectivele întreprinderii în domeniul calităţii, precum şi resursele umane, financiare şi materiale necesare pentru realizarea lor.

Principiile de bază şi obiectivele fundamentale ale întreprinderii, referitoare la calitate, fac obiectul planificării strategice a calităţii, care cuprinde următoarele etape:

- diagnosticul calităţii;

- analiza previzională;

- stabilirea obiectivelor fundamentale în domeniul calităţii;

- determinarea resurselor necesare pentru realizarea acestor obiective;

- stabilirea acţiunilor optime de întreprins, prin planul strategic al calităţii.

Planificarea operaţională a calităţii se referă atât la aspecte externe (identificarea clienţilor şi stabilirea cerinţelor acestora), cât şi la aspecte interne (transpunerea cerinţelor clienţilor în caracteristici de calitate a produsului şi dezvoltarea proceselor care să facă posibilă realizarea acestor caracteristici).

Identificarea cerinţelor clienţilor se realizează prin studii de marketing, iar transpunerea acestor cerinţe în caracteristici de calitate se realizează cel mai eficient prin metoda Quality Function Deployment (Dezvoltarea funcţiei calităţii).

Quality Function Deployment (QFD) reprezintă o metodă utilizată în domeniul planificării calităţii, în scopul realizării unor produse ale căror caracteristici de calitate să corespundă nevoilor exprimate şi implicite ale clienţilor.

Această metodă a fost lansată în anul 1966 de către Yoji Akao - pe baza listei de exigenţe reale ale clientului, formulate de Kiyotaka Narumi – fiind aplicată în domeniul auto, pentru prima dată, de firma Mitsubishi în anul 1972, apoi de Toyota începând cu anul 1977. Ulterior a cunoscut o largă aplicare în Japonia şi se consideră că succesele obţinute de japonezi s-ar datora, în mare măsură, utilizării acestei metode. În S.U.A. metoda a fost aplicată pentru prima dată de firma Ford în 1985, iar apoi a cunoscut o importanţă crescândă şi în Europa, la ora actuală fiind aplicată cu succes de către mari firme din toată lumea, în toate domeniile.

Denumirea Quality Function Deployment a rezultat prin traducerea termenului utilizat în limba japoneză pentru această metodă. În limba franceză se utilizează termenul “Deploiement de la Qualité”.