Portret neotestamentar a Sfantului Apostol Ioan

I. SFÂNTUL IOAN UCENICUL SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL

Graiul profetismului se stinsese de mult în Ţara Sfântă. Trecuseră de la ultimul profet mai bine de 400 de ani. Deodată, o voce mai pă¬trunzătoare acuma, se ridică din nou de pe malurile Iordanului în toamna anului 26 ale erei noastre. Era glasul Sfântul Ioan Botezătortul.

Printre primii ascultători ai Sfântul Ioan Botezătorul, care i-a fost apoi şi ucenic, a fost Sfântul Apostol Ioan. Numele pe care îl purta, Yehohann sau Yohann, prin urmare Yahwed este gratie şi milă, era în această epocă destul de comun. În Sfântul Scriptură se numără de la epoca Macabeilor până la perioada evanghelică, cel puţin 10 personalităţi care au ilustrat acest nume.

Viitorul Apostol iulbit al Mântuitorului avea numai 20 de ani când l-a cunoscut pe Sfântul Ioan Botezătorul . Să presupunem că s-a născut sub August între anii 6-7 d. Hr. împreună cu fratele său Iacob, fiind originar din Betsaida Galileii. Părerea lui Th. Zahn, că fraţii Iacob şi Ioan ar fi originari din Capernaum se pare prea puţin fondată, pentru că deşi la Evanghelia după Ioan 1, 41 ni se spune că din Betsaida erau originari Andrei şi Simon Petru, totuşi pentru că cei 2 fraţi amintiţi erau întovărăşiţi în meşteşugul lor pescăresc cu fraţii Iacob şi Ioan fiii lui Zevedeu, e natural să înţelegem că şi ei erau tot din această localitate.

Betsaida, vechi sat de pescari, după cum arată şi numele său de “casa sau locul pescuirii”, situată la marginile lacului Ghenizaret spre nord. Era în situaţia să devină, prin grija Tetrarhului Filip, un oraş de primul rang şi unul dintre cele mai înfloritoare, mai ales după ce i-a adăugat şi numele Iulias, în amintirea Iuliei fiica lui August .

Despre părinţii Sfântului Ioan se ştie prea puţin. Tatăl său se chema Zevedeu iar mama sa Salome. Zevedeu era unul dintre pescarii de pe ţărmurile lacului Tiberiadei . Câteodată el se întovărăşea cu Petru şi Andrei pentru a duce la bun sfârşit lucrul lui. Salome făcea parte din numărul acelor femei pioase care L-au însoţit pe Domnul Iisus Hristos în călătoriile Sale, pentru a-L ajuta din punct de vedere material pe El şi pe Apostolii Săi. În ziua răstignirii a stat lângă Crucea Domnului, plângându-i su¬ferinţele. După aceea, îşi procură aromate ca să ungă trupul Mântuitorului Hristos.

Părinţii Sfântul Ioan aveau şi oarecare legături sociale şi o anumită trecere. Sfântul Ioan era cunoscut arhiereului. Este de presupus că Sfântul Ioan locuia din când în când în Ierusalim în centrul religios şi cultural al iudaismului, atunci, când nu se pescuia şi că aici şi-ar fi însuşit cultura sa teologică.

Copilăria Sfântul Ioan s-a scurs în mediul familiar muncitor şi profund religios. Clipele zilelor senine şi ale nopţilor înstelate se depănau împărţite aproape egal între muncă şi rugăciune.

Aşa s-au depărtat cei aproape 20 ani ai Sfântul Ioan, până când faptele minunate care se desfăşurau pe malurile Iordanului, entuziasmul reli¬gios de care era cuprins poporul au ajuns repede la urechile Sfântul Ioan şi i-au pătruns până în adâncul inimii. A alergat imediat la zguduitorul şi îndrumătorul conştiinţelor. Înfăţişarea austeră a Sfântul Ioan Botezătorul, elocventul său apel la pocăinţă în vederea apropiatei “împărăţii a lui Dumnezeu”, au fost primele motive care au determinat pe Sfântul Ioan să dorească mai mult ca oricare, înfăptuirea acestei împărăţii pe pământ. Voia ca acel ideal ce frământa conştiinţele tuturor să se realizeze cât mai repede, cu orice sacrificiu de va fi nevoie. Căuta să se identifice exemplelor Profetului; îşi însuşise preceptele învăţătorului său, îi urma poruncile, trăia viaţa aşa cum o cerea Înaintemergătorul .