Tainele de inițiere. Botez, mirungere, euharistie în tradiția apuseană și răsăriteană

INTRODUCERE

Între cele şapte taine liturgice se numără şi cele trei taine de iniţiere care sunt iniţiale creştinului: Botez, Mirungere şi Euharistie.

Botezul, Mirungerea şi Euharistia sunt taine fundamentale ale Bisericii, fără de care mântuirea ar fi imposibilă. Aceste taine de iniţiere sunt puncte de referire în viaţa unui creştin.

Toate momentele importante ale vieţii noastre creştineşti sunt pecetluite, sfinţite şi călăuzite de harurile Sfintelor Taine.

Pe Iisus Hristos îl avem ca exemplu, deoarece El a fost Cel care s-a lăsat botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în apa Iordanului pentru a arăta lumii că fără botez nu ne putem numi creştini, sau cel ce nu se va naşte din apă şi din Duh, nu va intra în împărăţia cerurilor.

Prin propovăduirea cuvântului Sfintei Evanghelii, Biserica lucrează în numele şi cu puterea lui Hristos la opera mântuirii noastre.

„Biserica este întruchipată în Sfintele Taine dar nu în chip simbolic, ci ca mădularele în inimă, ca ramurile în rădăcina plantei sau ca mlădiţele în viţă”.

Botezul, Mirungerea şi Euharistia sunt considerate Taine ale vieţii spirituale, deoarece ele sunt foarte importante pentru mântuirea fiecărui om.

Tainele de iniţiere, le putem numi temelia vieţii noastre religioase, fiind fundamentale pentru mântuire.

Prin Taina Botezului ne unim şi ne naştem în Hristos, prin Taina Mirungerii ne întărim în viaţa duhovnicească, iar prin Sfânta Taină a Euharistiei primim hrana pentru viaţa de dincolo, numită viaţa veşnică.

Fiecare taină necesită o taină corespunzătoare care constă în caracterul supranatural al Tainei. Botezul este acea Taină care, prin întreita cufundare în apă sfinţită, în numele Sfintei Treimi, cel ce se botează primeşte harul iertării păcatului strămoşesc.

Cu referire la Sfânta Taină a Botezului, Sfântul Grigorie de Nyssa ne spune un cuvânt foarte frumos: „Botezul este curăţirea păcatelor, iertarea greşelilor, cauza înnoirii şi a renaşterii.”

Lucrarea aceasta este un studiu liturgic şi urmăreşte prezentarea actelor, a rugăciunilor şi a ceremoniilor din diferitele rânduieli de iniţiere care există în lumea creştină. Vom vedea diferenţele şi asemănările dintre rânduiala ortodoxă şi celelalte rânduieli creştine.

Sub o cercetare mai amănunţită privind Tainele de iniţiere în celelalte Biserici şi confesiuni creştine, vom scoate în evidenţă şi vom urmări într-un mod special ritualul acestor taine de iniţiere. Sunt prezentate rânduielile baptismale ale diferitelor Biserici şi confesiuni creştine în modul în care se apropie de rânduiala ortodoxă şi de tradiţia apostolică, iar cele mai apropiate taine de iniţiere de cea ortodoxă sunt rânduielile de iniţiere din Bisericile Orientale.

Lucrarea se va încheia cu prezentarea concluziilor rezultate în urma studiului amănunţit asupra semnificaţiei şi a evoluţiei ritualului primar al iniţierii creştine.

CAPITOLUL I

Botez, Mirungere şi Euharistie în Spaţiul Ortodox

a) Rânduiala şi explicarea Botezului şi a Mirungerii la Sfinţii Părinţi: Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare şi Ambrozie al Milanului.

b) Rânduiala Botezului, Mirungerii în Ortodoxia Contemporană

a) Rânduiala şi explicarea Botezului şi a Mirungerii la Sfinţii Părinţi: Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare şi Ambrozie al Milanului.

Sfântul Ioan Gură de Aur

Ioan Hrisostom (Gură de Aur) îşi merită pe deplin numele pentru puterea şi frumuseţea cuvântării sale. Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut în Antiohia, capitala Orientului, cam pe la nul 344 . În viaţă a fost îndrumat de mama sa, care i-a vrut tot binele pentru el. Ioan a luat lecţii de la cei mai învăţaţi oratori ai timpului, iar cu timpul a devenit mai bun decât îndrumătorii săi.

Sfântul Ioan Gură de Aur în diferitele sale scrieri, a acordat o importanţă deosebită explicării ritului Botezului, ca Taină de iniţiere, neglijând în catehezele sale baptismale, celelalte două Taine ale iniţierii creştine (Mirungerea şi Sfânta Euharistie).

În rândurile următoare vom încerca să reconstituim rânduiala slujbei Botezului, aşa cum se săvârşea ea la Antiohia în epoca aceea, şi cum reiese din informaţiile pe care ni le dă în omiliile sale baptismale Sfântul Ioan Gură de Aur.

Am observat că rânduiala, în comparaţie cu cea de azi din riturile liturgice răsăritene, era mult mai simplă. Riturile baptismale, erau, ca şi la Ierusalim, pentru: exorcismare, lepădarea de satana, Unirea cu Hristos şi ungerea baptismală.

Exorcismele erau citite de către exorcişti, cu mult înainte de săvârşirea botezului propriu-zis şi constau în rostirea cuvintelor înfricoşătoare ale conjurării (blestemului), destinate să alunge pe demoni, urmate de o rugăciune de invocare adresată lui Dumnezeu, în care era vorba şi de pedeapsa gheenei.

Ceremonia lepădării de satana şi unirea cu Hristos avea loc la Sfârşitul pregătirii baptismale, fie în Vinerea Patimilor, la ceasul al IX-lea, fie în Sâmbăta Patimilor după amiază, imediat înainte de săvârşirea Botezului.

În prezenţa preoţilor slujitori, în frunte cu episcopul, avea loc ritualul, care apoi conduceau candidaţii în biserică.

În urma studiilor făcute pe baza materialului, nu ştim dacă formula rostită era împărţită în articole sau o singură frază.

De la Sfântul Chiril al Ierusalimului avem o împărţire în fragmente sub formă de articole, a formulei rostită de catehumen.

Sfântul Ioan Gură de Aur nu pomeneşte de suflare sau scuiparea diavolului de către catehumen, din ritualul actual al botezului în riturile liturgice răsăritene.