Agenția Universitară Francofonă

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă “A.U.F. –Agence Universitare de la Francophonie “ se constituie într-o încercare de aducere în prim plan a unui “fenomen” numit Francofonie şi acţiunile pe care şi le-au impus cei implicaţi în acest proiect care îşi propune realizarea unei legături între toate ţările vorbitoare de limbă franceză (în totalitate sau doar parţial).

În primul capitol am prezentat câteva date despre istoricul A.U.F. care iniţial s-a numit A.U.P.E.L.F., apoi a devenit A.U.P.E.L.F.-U.R.E.F., obiectivele Agenţiei şi funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a realiza aceste obiective : informare, formare şi cercetare.

Urmează apoi o schiţă a Centrelor SYFED-REFER (structuri documentare care servesc comunitatea ştiinţifică) în general şi a Centrului din Bucureşti cu prezentarea în anexe a documentelor disponibile la Centrul SYFED-REFER din Bucureşti (documente tradiţionale, pe hârtie, sau pe suporturi informatizate).

În următoarele două capitole am analizat Reţeaua Electronică Francofonă, reţea creată ca un instrument de cooperare internaţională între membrii AUF. Sunt prezentate obiectivele reţelei, arhitectura acesteia şi serviciile pe care le oferă REFER.

În final am tras câteva concluzii cu speranţa că această lucrare a relevat aspectele importante în ceea ce priveşte AUF ca instituţie reprezentativă pentru francofonie, şi că este un punct de plecare pentru cercetări mai detaliate.

Ţin să mulţumesc colectivului Centrului SYFED-REFER din Bucureşti, în special domnişoarei AICHA MOUTACHIL, care mi-au oferit informaţiile necesare pentru studierea fenomenului de francofonie şi, implicit, pentru elaborarea acestei lucrări.

1. A.U.F. - AGENŢIA UNIVERSITARĂ FRANCOFONĂ

1.1. ISTORIC. OBIECTIVE.

În lupta pentru o globalizare echilibrată, pentru diversitate şi libertate, contra uniformităţii şi a dominării, regrupările sunt indispensabile. Această nevoie planetară îi dă francofoniei pertinenţa şi legimitatea. Motivele pentru care 52 de ţări s-au reunit în ceea ce numim francofonie sunt diverse. Unele vin din trecut, din dragostea pentru limba comună ; dar esenţialul rezidă în nevoile contemporane. Istoria oferă o oportunitate, dar viitorul este cel care justifică faptele şi impune acţiunea. Ce este francofonia? Francofonia este un proiect politic. Faţă de, şi pe lângă visul american, ea oferă un alt vis, acela în care libertatea individuală se echilibrează cu valorile solidarităţii, în care, pe lângă libertatea politică şi cea economică, se afirmă şi se impune o altă formă de libertate : cea culturală.

Esenţialul rezidă în necesitatea de a permite limbii franceze să treacă peste zidurile şcolii şi ale universităţii. De aceea trebuie să i se asigure francofoniei locul său în istorie. Reflectare a comunităţii universitare şi ştiinţifice francofone, A.U.F. îşi asumă din plin titlul de “Universitatea Mondială a Francofoniei”. Această universitate fără ziduri şi campusul ei virtual înţeleg să-şi joace rolul : să asigure şi să consolideze prezenţa limbii franceze şi a gândirii francofone în lume. Acest rol A.U.F. îl exercită de o manieră magistrală în comunitatea universitară şi ştiinţifică, încă de la începuturi.

Creată în 1961 la Universitatea din Montreal - unde îşi are sediul- l'Association des Universites Partiallement ou Entierement de Langue Francaise, A.U.P.E.L.F., astăzi A.U.F., este una din cele mai vechi instituţii francofone. Comunitate de instituţii de învăţământ superior şi cercetare, A.U.P.E.L.F. este, de la creare, angajată în cooperarea internaţională.

Scopurile ei iniţiale erau : stabilirea de birouri regionale şi înfiinţarea, în 1967, a Fondului Internaţional de Cooperare Universitară, FICU, organism destinat finanţării cooperării asociative între instituţiile membre în cadru multilateral. În 1986, la Paris, l’AUPELF a propus crearea UREF, l’Université des Reseaux d’Expresion Française, organismul care să pună în aplicare programele multilaterale adoptate de către consiliu. La sfârşitul anului 1991 l’AUPELF-UREF a devenit operator direct al Consiliului francofon şi Agenţia francofonă pentru învăţământ superior şi cercetare. Mandatul pe care l-a primit de la şefii de stat era clar : să contribuie la construirea francofoniei, consolidând un spaţiu ştiinţific în limba franceză, însufleţit de principalii ei actori, instituţiile, profesorii, cercetătorii şi studenţii.

A.U.F. (AUPELF-UREF) dispune de birouri regionale, de antene şi de o delegaţie, la Bruxelles, însărcinată cu relaţiile cu Uniunea Europeană. De asemenea, o reţea de centre SYFED-REFER formează în ţările francofone structura Universităţii virtuale francofone care asigură reprezentarea A.U.F. în ţările în care aceste centre sunt implantate.

Forţa A.U.F., care explică rezultatele bune pe care le obţine, este datorată eficacităţii reţelelor sale la care mii de oameni : profesori, cercetători, gestionari, jurişti, agronomi, medici, reprezentând toate sectoarele societăţii civile, din toate regiunile Francofoniei, îşi aduc aportul prin experienţa lor.