Arta Portretului si a Naratiunii in Opera Cronicarilor Romani

Proiect / Romana
Informatii Proiect:
Numar pagini: 24 pagini
Marime arhiva: 8.10 MB
Contine fisiere: ppt
Numar fisiere: 1 fisier
Nota pe site: Nota  8 Arta Portretului si a Naratiunii in Opera Cronicarilor Romani , 8 out of 10based on 1 rating
Profesor indrumator / Prezentat Profesorului:
Branzaniuc Gabriela
Ce sunt punctele? Ce sunt punctele?
  • Punctele reprezinta moneda de schimb a site-lui.
  • Ai nevoie de ele ca sa downloadezi documente si le poti primi incarcand documente pe site.
  • Daca nu vrei sau nu poti face asta, punctele se pot cumpara foarte usor prin SMS, Card sau PayPal.
  • Click pentru mai multe detalii.

Extras din document:

Istoriografia in limba română s-a născut odată cu ridicarea noii boierimi, la sfârsitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea, in urma părăsirii limbii slavone si ca o consecinţă a tendintei boierimii de a subordona puterea domnească şi a întemeia statul feudal nobiliar. Un rol însemat în dezvoltarea istoriografiei, mai ales a celei moldovene, l-a jucat umanismul târziu al şcolilor iezuite din Polonia, cunoscut de cronicari direct, ca elevi.

În literatura istorică medievală românească s-au afirmat personalităţi de talent indiscutabil, fiecare cu stilul său. Întaii noştri prozatori ce s-au afirmat in mod deosebit sunt Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce.

GRIGORE URECHE (1590-1647) – „este primul nostru cronicar care motivează să rămâie feciorilor şi nepoţilor să le fie de învăţătură. Deci scrierea operei porneşte de la un puternic sentiment de datorie faţă de urmaşi. A fost un mare învăţat şi un mare boier moldovean. Este primul cronicar care este conştient că cele trei ţărişoare şi popoare care locuiesc în ele, sunt toţi de un neam, vorbesc aceeaşi limbă „şi toţi de la Râm se trag”.

Conştient de originea comună a românilor, cronicarul consemnează în letopiseţul său fapte importante din istoria Moldovei de la „descălecatul cel de-al doilea”, adică Dragoş Vodă (1359), până la domnia lui Aron Vodă (1594).

Opera lui Grigore Ureche e precedată de o „Predoslovie către cititor” in care sunt evidenţiate intenţiile cronicarului moldovean. Perioada reprezentată in cronică este îndelungată şi frămantată istoric de nenumărate lupte, intrigi, ucideri.

În cronica sa, Grigore Ureche se opreste în mod special asupra domniei lui Ştefan cel Mare, prezentată aici ca un simbol de libertate şi dreptate natională. Cronicarul îi realizează un portret de tip medalion după rigorile clasicismului, ilustrând mai întâi o trăsătură fizică pentru ca accentul sa cadă pe portretul moral. “Ureche atinge esenţa istoriei”(E.Negrici), el nu rotunjeşte niciodată informaţia, ci adoptă un stil concis.

Ureche consideră că Ştefan “Nu cerca să aşaze ţara”, ce era “om războinic“ de dragul de a face războaie, chiar lacom de a cuprinde “ce nu era al lui”. Ştefan avea inima aprinsă “de lucrurile vitejeşti” şi când nu purta lupte “I se părea că are multă scădere”. Aşadar, în concepţia cronicarului , Ştefan umblă după glorie “ca un leu ce nu-l poate îmblânzi nimenea”, fiind prototipul viteazului, ca Ahile, şi nu ceea ce a fost in realitate: un apărator al independenţei Moldovei.

Cronica lui Grigore Ureche se remarcă prin portrete realizate in linii sobre. Este cunoscut portretul lui Ştefan cel Mare. Despre portretul acestuia s-a spus ca este “cel mai clasic din literatura veche”(N.Cartojan).

Domnul este zugrăvit in calitaţile şi defectele lui de om, cu areola de “sfânt”, ca în imaginaţia poporului pentru vitejiunea şi înţelepciunea lui in apărarea ţării: „Fost-au acest Ştefan Vodă un om nu mare de statu, mânios şi de grabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omorâia fără giudeţ. Amintrelea era om întreg la fire, neleneşu,şi lucrul său ştia a-l acoperi, şi unde nu gândeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter; unde era nevoie, însuşi se vâraia,că văzându-l ai săi, să nu îndărăpteze, şi pentru aceia raru războiu de nu biruia. Şi unde îl biruia alţii, nu pierdea nădejdea, ca ştiindu-să căzut gios,să rădica de-asupra biruitorilor”.


Fisiere in arhiva: (1)

  • Arta Portretului si a Naratiunii in Opera Cronicarilor Romani.ppt

Documente similare:

Preview Neologisme Italiene in Opera lui George Calinescu
Neologisme Italiene in Opera lui George Calinescu
Proiectul contine 39 pagini in format doc cu o marime totala de 50.8 KB.
Preview Marii Cronicari ai Secolului al XVII
Marii Cronicari ai Secolului al XVII
Referatul contine 3 pagini in format doc cu o marime totala de 5.99 KB.
Preview Formarea Constiintei Istorice
Formarea Constiintei Istorice
Proiectul contine 85 pagini in format doc cu o marime totala de 1.77 MB.
Preview Formarea Constiintei Istorice
Formarea Constiintei Istorice
Proiectul contine 21 pagini in format ppt cu o marime totala de 3.06 MB.
Preview Imaginea Satului in Operele lui Liviu Rebreanu si Marin Preda
Imaginea Satului in Operele lui Liviu Rebreanu si...
Proiectul contine 46 pagini in format doc cu o marime totala de 85.29 KB.
Preview Ipostaze ale Romanului Psihologic Romanesc in Perioada Interbelica
Ipostaze ale Romanului Psihologic Romanesc in...
Licenta contine 43 pagini in format doc cu o marime totala de 81.36 KB.

Carti recomandate:

Annabel Williams
O carte practica care ofera 99 de idei pentru realizarea unor fotografii cu adevarat reusite ale familiei si prietenilor. Fotografia de portret iti arata cum sa alegi locatiile, fundalurile, vestimentatia sau lumina atunci cand faci fotografii, cum sa setezi aparatul foto cat mai simplu si inteligent, cum sa alegi tema si subiectul si nu in... citeste tot
Richard Wagner
Aceasta carte face parte din colectia Yorick a editurii Nemira. ,,Simplitatea este unul din paradoxurile creatiei lui Richard Wagner. El crede in puterea de evadare a naratiunii. Dar simplitatea operei wagneriene este baroca. Impune o anumita normalitate evenimentiala, te face sa spui: . Ceea ce da autenticitate unei secvente wagneriene este... citeste tot
Sorin Stoica
Nimic altceva. Aproape jumatate din cuprinsul prezentului volum contine texte daca nu inedite (cum e cazul amintitei disertatii sau al anumitor insemnari din agende), macar inaccesibile publicului (o rubrica la un cotidian din Campina). La aceasta din urma as vrea sa ma refer in continuare. Inceputa in 1999, pe cand Sorin Stoica avea doar 21 de... citeste tot