Abuzul Sexual și Exploatarea Copilului

Abuzul sexual si exploatarea copilului a fost si este in continuare o tema si o problema a actualitatii. In proiectul de fata pa parcursul a sase capitole incercam sa atingem si sa prezentam principalele aspecte ale acestei teme.

Capitolul 2 incepe cu o introducere, in universul temei, legata de sexualitate si comportamentul deviant.

Sexualitatea umana este marcata de influenta factorilor sociali si culturali. Viata sexuala a omului este mai putin functie a unor necesitatii biologice pure, cat mai ales o expresie a conduitei si atitudinilor modelate de societate. In incercarea de a dezbate integrarea si controlul social am apelat la teoriile lui Summer, Park, Durkheim si Parsons.

In cea de-a doua parte a acestui capitol vom defini si explica abuzul sexual. Dincolo de o explicatie si o definitie conform dictionarelor si tratatelor de sociologie vorbim de abuzul sexual si conform codului penal.

In continuare vom trata urmarile abuzului sexual pe plan emotional la copil si indicatorii fizici la cei abuzati. Cei care au fost abuzati sexual manifesta diferite comportamente specifice in adolescenta si nu numai: sunt retrasi, se pot automutila, au un comportament sexual dezvoltat, consuma substante toxice, se cearta frecvent cu parintii.

Pe langa cei abuzati sexual si cei care abuzeaza sau au abuzat sexual prezinta un comportament ciudat si diferit precum grija excesiva fata de copii, incurajarea copilului in manifestarea unor comportamente promiscue, abuz de alcool.

In cea de-a treia parte al aceluiasi capitol prezentam cateva statistici si studii care s-au facut legate de abuzul sexual in copilarie si adolescenta.

De exemplu in SUA 1 din 4 tinere sufera un abuz sexual fiind victima unei molestari, unui viol sau a unui incest. Sunt date alarmante care dau autoritatilor de gandit. Desi copiii reprezinta 60% dintre victimele agresiunii sexuale, multe cazuri raman necunoscute. Doar agresiunile din afara caminului, mai brutale sunt cunoscute. Varsta medie a victimelor supuse molestarii este de 11 ani. Majoritatea sunt fetite iar in 85% din cazuri ele isi cunosc agresorul. Doar 15% din pedofili sunt complet necunoscuti victimelor. Incestul apare cel mai frecvent intre 10 si 14 ani, 80% dintre molestari sunt neviolente retul de 20% sunt insotite de viol, brutalizari, mutilari si chiar crime.

In continuare prezentam parerea lui Sigmund Freud despre sexualitatea infantila din cartea “Trei eseuri asupra sexualitatii”. Sigmund Freud este considerat parintele psihanalizei iar lucrarile sale introduc notiuni precum inconstient, mecanisme de aparare, acte ratate si simbolistica viselor.

In aceasta carte este expusa pe larg conceptia lui Freud asupra sexualitatii infantile. De asemenea probleme de interes foarte larg, cum ar fi psihologia vietii amoroase, sexualitatea feminina, educatia sexuala, isi gasesc aici tratarea psihanalitica.

In capitolul 3 apare o prezentare pe larg a semnelor si urmarilor abuzului sexual. Efectele negative ale agresiunii sexuale asupra viitoarei sexualitati sunt inca in studiu, atat in Europa cat si in America de Nord. Un copil abuzat sexual prezinta comportamente diferite de ceilalti copii si este supus unor factori de risc precum: consumul excesiv de alcool si droguri, transformarea sa din cel abuzat in cel care abuzeaza, probleme mentale, izolare sociala, lipsa ludicului.

In capitolul 4 este prezentat un studiu privind exploatarea sexuala in scopuri comerciale a copiilor.

Majoritatea minorilor supusi traficului de persoane si exploatarii sexuale provin din familii destramate si sarace. Studiul a fost efectuat in data de 12 februarie 2008. Investigatia cantitativa a cuprins anchete sociologice cu chestionar standardizat in randul elevilor din grupa de varsta 13-18 ani, varsta considerata cu un grad ridicat de risc pentru fenomenul studiat, precum si o cercetare care a cuprins 300 de persoane de 18 ani din gospodariile populatiei din toate sectoarele capitalei.

In capitolul 5 se dezbate problema legata de cele mai grave forme de exploatare prin munca a copilului. Exista mai multe instrumente internationale ale drepturilor omului care asigura protectia copilului impotriva exploatarii economice. Legislatia romaneasca recunoaste copiii care sunt nevoiti sa munceasca drept o categorie specifica de beneficiari prin Strategia Nationala privind Protectia Copilului si prin Planul Operational de Implementare aprobat de Guvern in 2001.

Conform unui studiu efectuat in Romania in perioada octombrie 2000 septembrie 2001 asupra copilului activ economic s-a estimate ca numarul total al copiilor activi economic ar fi de 82.884.

Peste 60% din copiii activi economici traiesc in regiunile se sud, sud-vest, nord-est ale tarii. 93% din copiii exploatati prin munca traiesc in mediul rural. Dintre cei care muncesc 86% dintre cei cuprinsi intre 5 si 9 ani, 82% din cei intre 10 si 14 ani si 13% dintre cei intre 15 si 17 ani merg la scoala.

In partea a doua a acestui capitol se atinge problema legata de copiii strazii. In Romania exista 4 categorii de copii ai strazii: copiii strazii care muncesc si traiesc permanent pe strada, copii strazii care muncesc ziua pe strada si seara se intorc in familii, copii care traiesc cu parintii lor pe strada si adultii strazii.

Studiul National din 1999 a constatat ca o treime dintre toti copiii care traiesc permanent pe strazi provin din Moldova, urmata de Muntenia si apoi Oltenia.

Spre sfarsitul acestui capitol se abordeaza problema traficului cu copii. Traficul de copii este o problema extrem de complexa in care sunt implicate multe tari si continente si de asemenea retele de crima organizata.

In capitolul 6 se prezinta campanii de prevenire si salvare a abuzului sexual, a traficului de copii si exploatarii acestuia prin munca iar in capitolul 7 legi, institutii si politici care vizeaza aceasta tema.

II SEXUALITATE SI COMPORTAMENT DEVIANT :

2.1 Considerente generale cu privire la sexualitate si comportamentul deviant :

-Caracterul cultural al sexualitatii umane:

Spre deosebire de sexualitatea pur biologica, caracteristica regnului animal, sexualitatea umana este marcata de influenta factorilor sociali si culturali, de presiunile exercitate de normele si valorile sociale, care controleaza impulsurile strict biologice si le canalizeaza spre cai dezirabile din punct de vedere social. Viata sexuala a omului este mai putin functie a unor necesitati biologice pure, cat, mai ales, o expresie a conduitelor si atitudinilor modelate de societate. Din acest punct de vedere, orice evaluare a valorilor pozitive sau negative ale sexualitatii, orice apreciere cu privire la comportamentul sexual normal sau anormal trebuie sa faca apel la determinantele culturale ale societatii in care se manifesta si care influenteaza forma lor de exprimare.

Orice trebuinta umana, raspunde unor cerinte obiective sau subiective, iar satisfacerea ei are loc, intotdeauna, sub controlul social al unei anumite institutii. Familia, de exemplu, reprezinta institutia sociala dintre cele mai importante, care permite structurarea sexualitatii in forme dezirabile, controlate si sanctionate social. Astfel, sexualitatea are o forma institutionalizata, legitimata si controlata de reglementari juridice, consacrari religioase si institutii civile.