Administrație publică

INTRODUCERE

In organizatiile din administratia publica, functionarii publici isi exercita puterea de decizie, in activitatea lor de zi cu zi, in mai multe moduri. Fie ca se implica in actiuni de administrare a resurselor publice, in rolul lor de interfata cu cetatenii sau in contextul functiei lor de stabilire a politicilor, etica este un factor vital in crearea si mentinerea increderii cetatenilor in govern si in institutiile acestuia. Etica serveste drept baza pentru testarea generala a practicilor, conventiilor si conduitei functionarilor publici, pentru ca cetatenii sa fie siguri ca le sunt respectate interesele si este respectat procesul de drept. In acest context si nu numai, etica este un factor cheie in ceea ce priveste calitatea guvernarii.

In sectorul public, etica trebuie inteleasa ca o activitate, si nu ca un statut. Incurajarea unui comportament etic nu inseamna doar stabilirea unei liste de reguli si norme sau a unui statut ce trebuie atins. Pentru orice organizatie din sistemul public, etica inseamna un proces de gestionare continua, ce sustine activitatea guvernului si devine din ce in ce mai mult un element esential pentru functionarea si evolutia procesului de guvernare.

Tema acestei lucrari constituie un subiect de actualitate, asigurarea standardelor etice in sistemul administrativ fiind un obiectiv important pentru guvernul oricarui stat membru al Uniunii Europene. Orice guvern isi doreste o administratiei mai eficienta, inlaturarea coruptiei si a altor abateri grave din sistem, acestu lucru poate fi realizat in mare parte prin implementarea cat mai rapida a Codului de Conduita. Din punct de vedere al reformei administrative, situatia este oarecum similara in ceea ce priveste Romania in raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, acestea din urma parcurgand si ele, in faze diferite, reforme ale administratiei publice. Modul in care sunt asigurate standardele etice in sistemele publice ale altor state depinde, in mare masura, de gradul de implementare al codurilor de conduita pentru functionarii publici aflati in slujba statelor respective.

In cadrul Uniunii Europene, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica a recomandat statelor sa asigure institutii functionabile si sisteme de promovare a serviciului in institutul etic. Recomandarea Nr.10/2000 a Consiliului Europei privind codurile de conduita pentru functionarii publici prevede ca promovarea eticului reprezinta un mijloc important pentru prevenirea coruptiei. Astfel ca statele membre Uniunii trebuie sa promoveze, sub rezerva legislatiei nationale si a principiilor administratiei publice, adoptarea codurilor de conduita pentru functionarii publici. Grupul de State Contra Coruptie (GRECO) monitorizeaza implementarea acestei recomandari, Uniunea Europeana de asemenea atribuie o mare atentie luptei impotriva coruptiei si instituirea unor mecanisme de administrare eficienta si eticaa serviciilor publice.

Una din conditiile impuse pentru tarile aderante la Uniunea Europeana a fost adoptarea acestui cod de conduita a functionarului public.

Metoda de cercetare folosita in realizarea acestei lucrari a fost documentarea in vederea unei prezentari cat mai detaliate a principiilor si normelor etice regasite atat in sistemul administrativ romanesc, cat si in cel european.

Obiectivul principal al acestei lucrari este acela de a evidentia modul in care comportamentul etic influenteaza reforma administrativa, dar si felul in care diferite institutii publice incearca sa implementeze acest cod in sistemul propriu. Am acordat o atentie deosebita modului in care a aparut Codul de Conduita in Romania, dar si ce documente au stat la baza elaborarii acestui Cod. Prevenirea coruptiei si imbunatatirea managementului serviciului public sunt principalele scopuri ale promovarii unor standarde etice pentru functionarii publici.

CAPITOLUL I

ETICA IN FUNCTIA PUBLICA

Viata sociala a pus dintotdeauna multiple probleme, indeosebi de ordin administrativ. Nevoia a dus la aparitia functiei publice si a functiilor care s-o indeplineasca.

Comunitatea umana n-ar fi avut acces la progres daca nu si-ar fi creat un intreg organism social, caruia i-a dat viabilitate prin personalul investit in diversitatea de functii statornicite de-a lungul timpului.

Diversitatea sarcinilor pe care le are de indeplinit administratia publica necesita o extrem de variata gama de sarcini realizate prin serviciile publice, ca si un personal cu pregatire profesionala diversa.

Satisfacearea nevoilor cotidiene ale colectivitatii, a nevoilor omului care traieste intr-o grupare organizata, ramane finalitatea esentiala si singura justificare a administratiei publice, atat de diversificata, mai ales in serviciile sale catre populatie. Privita din punct de vedere sociologic, administratia publica nu reprezinta altceva decat o suma de colectivitati umane care organizeaza anumite actiuni in favoarea altor oameni.

Din acest punct de vedere, problema oamenilor care lucreaza in administratie capata o importanta considerabila. Oricat de perfecta ar fi organizarea unui organism social si oricat de bune legi si decizii ar fi, ramane doar o simpla schema, fara viabilitate, daca nu exista oameni competenti, activi si devotati pentru realizarea scopului stabilit.

Functia publica este privita prin natura sa ca o functie sociala1; aceasta implica de la inceput ca acela care o exercita sa aiba o veritabila vocatie de a se preocupa de cauza publica. Deontologia2, ramura a Eticii, este stiinta care studiaza obligatiile si comportamentul celor care practica o anumita profesie.