Aspirațiile și Idealurile de Viață ale Tinerilor în Societatea Actuală

INTRODUCERE

Studiul aspiraţiilor este una dintre căile de cercetare cele mai interesante pentru a înţelege raporturile dintre individ şi societate, pornind de la observaţia că aspiraţiile unui individ şi acelea ale unor grupuri din care face parte sunt legate, într-un fel sau altul, între ele.

Tinerii alcătuiesc pentru orice societate resursele umane esenţiale pentru dezvoltarea socială şi reprezintă, totodată, motorul schimbării sociale, evoluţia lor socială reflectându-se în special în derularea activităţilor economice şi în inovaţiile tehnologice. Aspiraţiile, idealurile şi concepţiile lor cuprind şi sintetizează ideile care vor genera numeroase iniţiative sociale, cunoaşterea acestora permiţând evaluarea tendinţelor de dezvoltare a societăţii în care trăiesc.

Pentru a putea anticipa felul în care o să arate societatea noastră în viitor este important să cunoaştem problemele cu care se confruntă tinerii, dar şi concepţiile şi aspiraţiile acestora. Tinerii reprezintă agenţii, beneficiarii şi victimele schimbărilor majore din cadrul societăţii şi se confruntă în general cu o situaţie paradoxală: să încerce să se integreze într-un sistem deja existent sau să încerce să schimbe acest sistem.

De asemenea, tinerii reprezintă un procent important din numărul populaţiei. Ei se constituie astfel într-o comunitate de larg interes ale cărei nevoi şi aspiraţii cer o atenţie deosebită. Tinerii au nevoie de sprijin şi de un mediu informativ care să fie alături de ei pentru a putea trece cu succes de la dependenţa în copilărie la autonomia şi responsabilităţile adulţilor. Tinerii contribuie în mod unic la dezvoltarea unei societăţi, datorită energiei lor, a entuziasmului, a agerimii şi a capacităţii de a inspira o putere de concentrare proaspătă. Pe de altă parte, tineretul reprezintă gruparea socială cu cel mai mare factor de risc din punct de vedere socio-economic. Mai ales în contextul tranziţiei prelungite a societăţii româneşti care a afectat, într-un fel sau altul, toate categoriile de populaţie. Amprenta asupra tinerilor este însă mai puternică pentru că ei au avut parte, până la aceasta vârstă, de prea puţină experienţă în viaţă şi de cele mai multe ori au fost foarte puţin expuşi la informare, la resurse. În plus, faptul de a nu avea dreptul de a decide asupra vieţii lor, ca şi oamenii mai în vârstă, a făcut ca ei sa fie mai vulnerabili, mai neglijaţi şi exploataţi de multe ori.

Mobilizarea activităţii şi a pasiunii tinerilor şi recunoaşterea perspectivei unice a lor asupra nevoilor actuale şi a celor viitoare, au devenit deja priorităţi pentru societatea românească.

Tineretul alcătuieşte o grupare unică în cadrul societăţii. Deşi tineretul este considerat câteodată ca fiind una dintre cele mai vulnerabile grupări din cadrul structurii sociale, este totuşi privită ca fiind sursa cea mai importantă din punct de vedere al speranţei pentru viitorul unei ţări.

Faţă de textele didactice curente de psihosociologie, un loc aparte le este destinat în lucrare efectelor mutaţiilor macrosociale asupra restructurărilor în imaginea de sine, în raporturile dintre sinele actual şi cel dorit, ale omului contemporan. Trăind într-o lume postmodernă care prin tenta ei planetar-globalizatoare, pe de o parte, îl îndeamnă la consum şi comportament standardizat, pe de altă parte, îi oferă o multitudine de modele de viaţă, opţiuni şi mijloace de realizare necunoscute lor până acum, tineretul zilelor noastre este prins într-o serie de dileme cu potenţial pulverizator pentru integritatea sinelui, dar paradoxal, tocmai de aceea mobilizatoare pentru unitatea identităţii de sine.

În spatele datelor teoretice se ascunde un complex set de valori pe care încercăm să le surprindem în studiul de faţă cât mai comprehensiv, pe baza datelor statistice, a prelucrărilor şi interpretărilor.

Capitolul I:

FORMAREA ŞI ROLUL ASPIRAŢIILOR

ŞI NEVOILOR SOCIALE

1. Delimitarea conceptelor de valoare, aspiraţii,

interese, idealuri şi norme sociale

Între termenii aspiraţii, idealuri, valori, atitudini, norme, interese sunt multe suprapuneri semantice, iar în numeroasele contexte lingvistice ei sunt echivalenţi. În psihologia socială şi în sociologie conceptul de valoare a fost în largă măsură diluat în cei de normă şi atitudine, dar folosindu-le pe acestea din urmă se pierde sau se neglijează un conţinut psihosocial specific şi relevant în explicaţia şi predicţia mentalităţilor şi conduitelor individuale şi grupale. De aceea, nu poate fi ignorat conceptul de valoare în cunoaşterea marilor colectivităţi de oameni.