Cancerul Mamar - Cea Mai Frecventă Formă de Cancer Prezentă în Rândul Populației Feminine din Lumea Întreagă

Cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în întreaga lume. În România un om din 55 este bolnav de cancer, iar unul din 270 moare de cancer.

Vindecarea de cancer este în primul rând o problemă ce ţine de depistarea lui la timp şi de aplicarea unui tratament corect. În ciuda eforturilor continue de depistare precoce şi tratament al cancerului depuse de lumea medicală românească, "vindecătorii cu puteri paranormale" şi "medicamentele" lor miraculoase câştigă tot mai mult teren în rândul populaţiei neinformate; programele de educaţie pentru sănătate, prevenire primară şi depistare precoce se dovedesc insuficiente.

Ignoranţa, spaima de diagnostic, lipsa educaţiei pentru sănătate sunt factorii care duc la diagnosticarea bolii în stare avansată. Screening-ul în domeniul cancerului s-a dovedit a fi extrem de util oferind posibilitatea unor intervenţii eficace şi evaluări corecte. În SUA screening-ul prin mamografii a redus mortalitatea prin neoplasm mamar cu cel puţin 30% în rândul femeilor cu vârste de peste 40 de ani. Deasemenea, s-a demonstrat că printr-un program de promovare a sănătăţii bine condus, care să cuprindă campanii de informare şi educare a populaţiei, precum şi programe de consiliere individuală a persoanelor identificate prin screening se reduce considerabil decesul prin cancer, în special în cazul celui ale cărui cauze aparţin comportamentului individului ( de exemplu, fumatul).

Cea mai des întâlnită formă de cancer în rândul femeilor, cancerul la sân a atins proporţiile unei epidemii. Cancerul la sân este a treia boală cel mai des întâlnită în întreaga lume. În România sunt aproximativ 6000 de cazuri noi de cancer la sân diagosticate în decursul unui an.

Pe plan intenaţional, în anul 1997 au fost diagnosticate 790.000 de femei cu cancer la sân dintre care 314.000 au murit în acelaşi an. Cancerul la sân nu are vârstă. Este întâlnit atât la femeile tinere, cât şi la femeile în vârstă, iar dacă nu este depistat la timp, poate fi fatal.

Institutul European de Oncologie a publicat în anul 2002 un raport cu statistici referitoare la cancer în general, raport din care rezultă că jumatate din femeile diagnosticate cu cancer în Europa suferă de cancer la sân.

Studiul a dezvăluit diferenţe semnificative de la o ţară la alta; astfel, cancerul are o extindere mai mare în ţări precum Suedia, Elveţia, Germania şi Italia şi o extindere mai redusă în ţări precum Polonia, Estonia, Slovacia şi Slovenia. În lume, la fiecare 3 minute o femeie este diagnosticată cu cancer la sân, iar la fiecare 14 minute o femeie moare din aceasta cauză. Totuşi această formă de cancer are o rată din ce în ce mai mare de vindecare.

Concluzia acestui studiu poate fi considerată atât pozitivă, cât şi negativă. Pozitivă pentru că, pentru un număr tot mai mare de femei care suferă de această boală, aceasta nu mai este fatală. Vestea rea este că nivelul de trai este din ce în ce mai scăzut, alimentaţia oamenilor de pretutindeni suferă tot felul de schimbări dăunătoare sănătăţii.

Aşa cum spuneam mai sus, cancerul la sân nu ţine cont de vârstă. Poate apărea în adolescenţă sau la maturitate. Vindecarea lui depinde însă de momentul în care a fost depistat. Ca orice boala gravă, şi cancerul la sân îi afectează nu numai pe cei ce o poartă, dar şi pe cei din jur ( familie, prieteni, colegi, etc). Cancerul la sân poate fi însă prevenit dacă se conştientizează existenţa ei şi i se acordă importanţa cuvenită.

Statisticile demonstrează faptul că în Europa un nou caz de cancer la sân este diagnosticat la fiecare 2,5 de minute. În România, doar 5% dintre femeile bolnave de cancer mamar au aflat acest lucru în timp util, ceea ce înseamnă că şansele multora se pot reduce dramatic. Am punctat aceste statistici sumbre pentru a înţelege cât de utilă este educaţia făcută în prevenţia acestei boli.

În România de azi, cancerul mamar capătă o amploare îngrijorătoare. Şi totuşi nu s-au elucidat o mulţime de probleme atât medicale cât şi psihologice, legate de apariţia, evoluţia şi terapia bolii. Dacă eşti femeie şi treci de o anumită vârstă începi deja să îţi pui întrebări: oare nu voi avea şi eu asemenea probleme? Ce se întâmplă însă atunci când cineva este diagnosticat cu cancer mamar? În afara evoluţiei bolii asupra fizicului se mai poate înregistra şi un impact asupra psihicului. Acest impact se relevă atât la persoana diagnosticată cu cancer mamar – apărând întrebarea dacă are şi ce şanse are de a supravieţui – cât şi la aceea care a fost operată – înregistrându-se adesea efecte în plan psihologic: scăderea stimei de sine, sentimentul inutilităţii etc.

Cancerul de sân este cea mai răspândită formă de boală canceroasă la femei. Nici până în ziua de azi cercetătorii nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte geneza şi factorii care provoacă cancerul mamar. Atunci când este depistat de timpuriu şi localizat în zona sânilor, cancerul mamar este mai puţin periculos, iar şansa de supravieţuire este foarte mare. Când boala este în stadiu avansat şi se ajunge la operaţie, în plan psihic au loc procese care afectează grav pacienta şi atunci se impune o terapie atentă, care să ţină seamă nu numai de aspecte medicale, ci şi psihosociale.

1. Epidemiologie

Cancerul este a doua cauză majoră de mortalitate în ţările dezvoltate, fiind depăşit doar de bolile cardiovasculare.

Anxietatea provocată de un astfel de diagnostic este atât de intensă încât deseori cuvântul nu este pronunţat în faţa pacientului nici de către personalul medical şi nici de către familie. Aceştia din urmă de multe ori ignoră progresele făcute de către medicină – în legătură cu tratamente ca chirurgia, chimioterapia, radioterapia, imunoterapia – tratamente care au modificat prognosticul multor forme ale bolii maligne. Costul acestei ignoranţe se traduce prin atitudini dominate de convingerea că nu este nimic de făcut pentru a preveni această fatalitate, prin întârzierea prezentării la medic la primele suspiciuni, prin complianţă redusă la tratament interpretat ca o suferinţă suplimentară şi inutilă, prin depresie şi disperare la aşa zisă neputinţă a medicinei şi a medicului. Perceperea maladiei ca o experienţă fatală conduce deseori la adoptarea unei atitudini pasive şi resemnate (Băban, 1997).

Tumorile maligne mamare sunt în prezent cea mai frecventă localizare pentru sexul feminin, de asemenea şi una din principalele cauze de mortalitate la grupa de vârstă 35-64 ani.