Capital cultural și migrație temporară internațională în comuna Luizi-Călugăra, Județul Bacău

Introducere. Obiectivele cercetării

Printre schimbările înregistrate la nivelul pattern-urilor de migraţie din România, după momentul 1989, se încadrează şi amploarea căpătată de fenomenul migraţiei temporare (circulatorii) internaţionale. În prezent, auzi foarte des vorbindu-se în mass-media de aşa numiţii „căpşunari din Spania” sau de banii trimişi în ţară de către românii plecaţi la muncă în străinătate. Migraţia internaţională prezintă consecinţe atât pentru ţările de origine ale migranţilor cât şi pentru ţările de destinaţie. Migraţia externa conduce la transformări ce se regăsesc în plan economic, social, cultural. Prezentul studiu îşi propune să exploreze implicaţiile fenomenului de migraţie temporară internaţională asupra dimensiunii culturale a comunităţii de origine a migranţilor. Punctul de plecare al studiului gravitează în jurul întrebării generale „Cu ce efecte?”, urmărind să descrie mai puţin cauzele actului de migraţie şi mai pronunţat feedback-ul acestui fenomen asupra individului/gospodăriei/comunităţii. Ludger Pries consideră într-o lucrare despre migraţia transnaţională că întrebările ce stau la baza cercetărilor în domeniul migraţiei nu mai sunt reprezentate prin: „De ce atât de mulţi (sau puţini) oameni migrează? şi Ce consecinţe are migraţia pentru regiunile de origine şi pentru regiunile de destinaţie?” (1999, 24). Autorul afirmă că noua întrebare la care trebuie să raspundă studiul pe tema migraţiei este: „Ce noi realităţi sociale transnaţionale sunt dezvoltate în şi prin reţelele de migraţie internaţională ?”(1999, 24). Cu toate acestea întrebarea referitoare la efectele migraţiei rămâne actuală şi necesară în special dacă este corelată cu aspectele de ordin cultural, ce sunt mai puţin dezbătute în studiile de caz existente pe migraţia românilor.

Având în vedere că recensământul comunitar al migraţiei indică faptul că „Aproximativ 530 de sate (4,5 din totalul satelor din rural) concentrează extrem de mult, aproape 60% din totalul migraţiei de revenire şi sub 20% din plecările temporare” (D. Sandu, 2000, 27) apare întrebarea: Care sunt consecinţele migraţiei asupra capitalului comunitar, în special asupra capitalului cultural într-o comunitate de acest fel? Urmărind, aşadar, linia efectelor colaterale, neintenţionate ale migraţiei derivă o altă serie de întrebări ce se structurează pe trei paliere : mai întâi, într-o primă etapă, studiul manifestă o preocupare deosebită faţă de posibilitatea dezvoltării, în comunităţile cu o intensă experienţă de migraţie, a unei culturii de migraţie. Analiza se îndreaptă spre acele comunităţi caracterizate de un fenomen al migraţiei ajuns într-un stadiu de maturitate ce poate permite cristalizarea şi asimilarea unor elemente de cultură a migraţiei în cazul persoanelor cu experienţa de migraţie. Rămâne de văzut dacă se poate vorbi despre acelaşi lucru în cazul indivizilor nonmigranţi. Grupul de întrebări ce conturează acest aspect al studiului este următorul: Care sunt valorile, atitudinile ce descriu cultura de migraţie? sau Cum este valorizată migraţia din perspectiva persoanelor nonmigrante? , Contribuie cultura migraţiei la extinderea şi întreţinerea fenomenului de migraţie în respectiva comunitate?

O a doua etapă a analizei se referă la transformări ale capitalului cultural, pe lângă însuşirea trăsăturilor specifice culturii de migraţie, sub influenţa directă a fenomenului de migraţie. S-a observat că „perioada de timp pe care o petrece un migrant în străinătate îi este suficientă pentru a-şi însuşi o serie de cunoştinţe, valori, un stil de viaţă, cu alte cuvinte o cultură ” (R. Ciobanu, 2004, 125). Schimbările constatate la nivelul capitalului cultural vor fi examinate printr-o permanentă pendulare individ-comunitate. Setul de întrebări specific acestei secţiuni se compune din: Putem vorbi de difuziune culturală prin intermediul fluxurilor de migraţie ?, În ce se concretizează practic impactul migraţiei asupra sferei cultural-comunitare? Care sunt componentele schimbării culturale la nivel individual si cum se realizează transpunerea lor în plan comunitar? Cum este influenţată viaţa comunităţii de aceste transformări?, Cum sunt percepute toate aceste schimbări la nivel de comunitate?