Comunicarea Nonverbala și Manipularea

Rezumat

In vederea testarii influentei zambetului afisat de barbati si femei cu scopul de a manipula alte persoane, mai exact prin tehnica de manipulare “mingea la joasa inaltime”, s-a conceput un experiment in care femei si barbati din Bucuresti sunt rugati sa participe la o cercetare sociologica (sarcina initiala) pentru care sunt nevoiti sa se deplaseze intr-o locatie aleasa de interviavator. Odata ajunsi, sunt erau rugati sa isi imagineze ca cineva le-a transmis ca cercetarea s-a amanat pentru o data ulterioara si sunt nevoiti sa revina (costurile reale ale sarcinii). Apoi, tuturor celor prezenti le-au fost expuse cate 5 fotografii, cu barbati care zambesc si care au o expresie faciala serioasa si cu femei care sunt serioase sau care zambesc, fiind intrebati pentru care dintre persoanele din aceste fotografii s-ar intoarce la o data ulterioara pentru a participa la cercetare. Raspunsurile date de subiecti au rolul de a evidentia puterea de manipulare a zambetului afisat de barbati, comparativ cu cel afisat de femei.

Aspecte teoretice

Despre zambet

Dintotdeauna, comunicarea interpersonala s-a desfasurat pe baza a doua laturi, o latura verbala si o latura nonverbala, ce cumuleaza cea mai mare pondere in cadrul procesului de transmitere si de receptare al mesajului. Prin comunicare nonverbala se intelege “transmiterea voluntara sau involuntara de informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentale si de prezenta fizica ale individului sau ale altor unitati sociale (grupuri si comunitati umane), precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului, ca si a artefactelor” (Chelcea, Ivan si Chlecea, 2005, p.11). Astfel, comunicarea nonverbala are mai multe forme, ce reprezinta totodata si directii generale pe care se centreaza studiul acestei forme specifice de comunicare: expresia faciala, gesturile, paralimbajul, postura, precum si gestionarea spatiului si a timpului. Este evident faptul ca gesturile comunica mult despre ceea ce spun sau ce ar vrea sa spuna indivizii. Este cunoscut si la nivelul simtului comun si este fundamentat stiintific, asa ca nu e nevoie sa insistam.

In cadrul studiului expresiilor faciale, ce si-a facut debutul in spatiul stiintific in secolul al XIX-lea, se numara si studierea zambetului sau a surasului. Conform “Dictionarului Nonverbal” (“The Nonvenbal Dictionary”), zambetul reprezinta “o expresie in care colturile gurii de curbeaza in sus si colturile exterioare ale ochilor se incretesc” (http://members.aol.com/nonverbal2/zygosmi.htm). Acest tip de zambet mai este numit si “zambet zigomatic” deoarece, din punct de vedere anatomic, se formeaza astfel: colturile buzelor se curbeaza in sus prin contractia muschilor zigomatici, iar incretirea colturilor exterioare ale ochilor (“laba gastii”) arata ca muschii zigomatici sunt contractati puternic si/sau cand muschii “orbicularis oculi” se contracta. Zambetul zigomatic este greu de produs la comanda, deoarece este controlat prin intermediul emotiilor, acest tip de zambet fiind una dintre cele mai corecte, acurate reflectii ale starii de spirit ale unei persoane. In cadrul zambetului politicos (cel intentional, slab ca intensitate sau chiar fals), colturile gurii se intind orizontal in timpul contractiei muschilor “risorius”, facand vizibila o curbura fina a buzelor, fara insa a se produce incretirea colturilor ochilor.

Cat priveste istoricul zambetului, cercetatori precum Charles Darwin au fost preocupati de evolutia si manifestarile acestei expresii faciale atat la om, cat si la animale (cu preponderenta la primate). Spre exemplu, autorul mentionat anterior, Ch. Darwin, a fost interesat de caracterul innascut al rasului si zambetului la indivizii umani si, cu ajutorul studiului realizat de F. Lieber (1851) asupra Laurei Bridgman, o femeie nascuta atat surda cat si oarba, arata ca aceste doua manifestari sunt innascute si apar la indivizi umani chiar daca nu sunt invatate prin imitare. Laura Bridgeman, cu toate ca nu ar fi avut cum sa observe la alte persoane zambetul si rasul, precum si conditiile in care acestea apar, atunci cand i-a fost comunicat prin intermediul limbajului semnelor continutul unei scrisori din partea unui priten apropiat a ras si a batut din palme, manifestandu-si in acest mod bucuria fata de cele aflate (Darwin, Ch., 1872/1967, 111 apud. Chelcea S., Ivan, L., Chelcea, A., 2005, p. 60).