Cuprins
- 1. Presa 3
- 1.1. Definirea presei 3
- 1.2. Evoluţia presei în decursul timpului. Clasificare 4
- 1.3. Rolul presei 4
- 1.3.1. Funcţia de educaţie 4
- 1.3.2. Funcţia de relaxare, divertisment. 5
- 1.3.3. Funcţia de formare, influenţare şi manipulare a opiniei publice 5
- 1.4. Presa, a patra putere în stat 5
- 1.5. Libertatea presei 6
- 1.6. Manipularea în presă 7
- 1.6.1. Conceptul de manipulare 7
- 1.6.2. Definiția manipulării 8
- 1.6.3. Manipularea din interiorul presei 9
- 1.6.4. Tehnici de manipulare în presă 9
- 1.6.5. Publicitatea mascată 10
- 2. Mass-media pentru adolescenţi 11
- 2.1. Formarea unei conştiinţe ce suferă de vedetism 11
- 2.2. Formarea unei conştiinţe duplicitare. 11
- 3. Relația dintre copii, media și educație 12
- 3.1. Efectul comunicării 12
- 3.1.1. Caracteristicile efectului 12
- 3.1.2. Tipuri de efecte 13
- 3.2. Atenția selectivă și comunicarea în două trepte 14
- 3.2.1. Comunicarea în două trepte 15
- 3.3. Normele de grup 15
- 3.4. Macroefectele mediatice 16
- 3.4.1. Teoria agendării 16
- 3.4.2. Teoria spiralei tăcerii 17
- 3.4.3. Teoria prăpastiei cognitive și a creșterii diferenței de cunoaștere 18
- 4. Influența mass-mediei asupra sistemului educațional 18
- 5. Presa de tip tabloid 21
- 5.1. Influența presei scrise și audio – video asupra adolescenților 21
- 5.2. Tabloidele, cele mai citite ziare din România 22
- 6. Interpretarea rezultatelor sondajului 25
- 7. Concluzii 39
- 8. Bibliografie 40
- 9. Anexă : chestionar 41
Extras din proiect
Influenţa publicaţiilor de tip tabloid asupra formării personalităţii tinerilor
1. Presa
1.1. Definirea presei
Prin presă se înţelege totalitatea modalităţilor de comunicare care pot ajunge la un număr foarte mare de oameni. Presa este o formă de exprimare a libertăţii de gândire care contribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul de idei şi la pluralismul de idei.
1.2. Evoluţia presei în decursul timpului. Clasificare
Presa s-a manifestat în decursul timpului în funcţie de posibilităţile de comunicare pe care le aveau oamenii la un moment dat. Noţiunile de spaţiu şi timp sunt noţiuni cheie în analiza istoriei modului de transmitere al informaţiilor.
La început, înainte de apariţia tiparului informaţia circula pe cale orală. Reprezentanţii puterii politice şi administrative transmiteau hotărârile, înştiinţările pe cale orală, prin viu grai; oamenii erau chemaţi în mijlocul cetăţii, în pieţele publice pentru a li se comunica diverse lucruri: hotărâri legislative (taxe, biruri pe care le aveau de plătit etc.), proclamarea unor titluri nobiliare, înştiinţări privind victoria sau dimpotrivă înfrângerea în război etc. Informaţia circula în comunităţi restrânse.
Odată cu apariţia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, comunicarea între oameni începe să se extinda. Exista începând cu acest moment posibilitatea de a stoca informatia, de a o multiplica şi de a o răspândi.
În ţările române, tiparul apare prima data abia în secolul al XVIII-lea, datorită eforturilor depuse de Mitropolitul Antim Ivireanul în Muntenia. La început noua invenţie, tiparul este folosită doar pentru a tipări şi răspândi cărţi din diverse domenii. Problema periodicităţii apariţiei unui material informativ (revistă, ziar) apare mult mai târziu după 1600.
Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienţă. Acestea au apărut în secolul al XVII-lea, iar în secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times în Marea Britanie, exercitau o influenţă puternică asupra clasei mijlocii educate care forma “opinia publică”. Mai târziu, datorită unui sistem de învăţământ îmbunătăţit şi datorită progresului economic s-au creat condiţiile unei audienţe a presei scrise. Ziarele care să satisfacă cerinţele publicului cititor au apărut în SUA în anii 1870 şi 20 de ani mai târziu în Marea Britanie.
În ţările române primele reviste şi ziare apar în secolul al XIX-lea. În secolul al XX-lea, odata cu apariţia radioului si a televiziunii, presa intră într-o nouă etapă de dezvoltare datorita acestor posibilităţi de comunicare.
Dacă ne referim la ultimii 7-8 ani, datorită dezvoltării comunicării prin reţeaua Internet, trebuie să amintim şi presa transmisa si receptionată folosind acest ultim mod de comunicare.
Prin urmare, ţinând cont de aspectele prezentate mai sus, în momentul de faţă, presa se poate clasifica în funcţie de modul de transmitere şi recepţionare a informaţiei în următoarele categorii: presa scrisă (difuzată prin intermediul ziarelor şi revistelor), presa vorbită (radioul, televiziunea), presa transmisa prin alte mijloace cum ar fi Internetul.
Se mai poate face o clasificare a presei în funcţie de periodicitatea apariţiei: presa cu apariţie zilnică, cu apariţie săptămânală (hebdomandare), cu apariţie lunară sau trimestrială.
De asemenea, în funcţie de conţinutul informaţional presa poate suferi diverse clasificări (sportivă, politică, economică, literară, teatrală, ştiinţifică, informaţională, academică etc.).
1.3. Rolul presei
Funcţiile presei sunt următoarele: de transmitere a informaţiei, de educaţie, de formare, influenţare şi de manipulare a opiniei publice, de educaţie, de divertisment.
1.3.1. Funcţia de educaţie: conţinutul informaţiei şi modul de prezentare contribuie la educarea publicului. Funcţia de educaţie se realizează prin: acţiuni de popularizare a ştiinţei şi culturii (de exemplu majoritatea emisiunilor transmise de Radio România Cultural, Radio România Muzical, diverse emisiuni de pe diverse posturi TV - de exemplu Teleenciclopedia, Atlas, Drumuri europene, Din viaţa animalelor la TVR1 şi TVR2, Infomania - emisiune cu noutăţi din domeniul informaticii, emisiunile transmise de canalele internaţionale Discovery - reportaje ştiinţifice, istorice-, National Geographic, Animal Planet - informaţii despre viaţa animalelor). De asemenea şi presa scrisă conţine informaţii din diverse domenii care contribuie la educarea populaţiei (de exemplu revistele culturale ca "România literară", "Secolul XX", "Magazin istoric"), revistele cu caracter ştiinţific "Arborele lumii", "Terra"), reviste şi ziare cu informaţii economice ("Revista economică", "Ziarul financiar" etc.)
1.3.2. Funcţia de relaxare, divertisment: Apariţia în presa scrisă a unor publicaţii care au un astfel de conţinut (Revista Rebus, diverse ziare şi reviste pe teme sportive, reviste şi ziare de divertisment, emisiuni de divertisment la Radio sau TV - de exemplu "Surprize, surprize" la TVR1, "Unda vesela" la Radio România actualităţi etc.).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Influenta Publicatiilor de Tip Tabloid Asupra Formarii Personalitatii Tinerilor.doc