Opiniile Tinerilor din Republica Moldova Privitor la Violența Domestică

Introducere

Actualitatea temei: În societate, omul nu poate trăi singur, izolat. El se raportează permanent la alţii, acţionează împreună cu ei, stabileşte relaţii ; pentru a fi el însuşi, omul trebuie să se depăşească ca strictă individualitate, să se determine şi să se structureze social. Individul se naşte ca un ”candidat la umanitate’’(H.Pieron) şi se construieşte ca personalitate, orientat fiind spre lume şi spre propria fiinţă prin realizarea unei complementarităţi între planul extern si cel intern, ceea ce permite o mai bună înţelegere a eu-lui, ca factor de raportare la lumea în care trăieşte, dar şi ca modalitate de integrare internă a personalităţii.

Familia este cea mai veche formă de asociere umană, grup de persoane unite prin căsătorie sau rudenie, grup social al cărui membrii sunt legaţi prin raporturi de vârstă, căsătorie sau adopţie, trăiesc împreună, cooperează şi cresc copii. Violenţa poate fi considerată o variabilă intermediară , ea cumulând efectele unor factori sociali şi psihologici. Violenţa nu rezolvå tensiunile în familie, ci le amplifică. În secolul XXI violenţa reprezintă, de asemenea, o ameninţare serioasă a drepturilor omului şi, în măsura în care are consecinţe negative asupra sănătaţii, asupra dreptului la viaţă şi a dreptului (fiecărui individ) de a fi tratat cu respect.

Violenţa domestică reprezintă o serie de comportamente sistematic repetate, de atac fizic, agresivitate verbală si psihologică, sexuală si economică, pe care un partener le manifestă asupra celuilalt în cadrul oficializat al familiei sau in relaţia de convieţuire in acelaşi spaţiu.

Violenţa domestică se află la originea numeroaselor maladii fizice şi psihice, a consultatiilor, spitalizårilor si incapacitåtilor temporare de muncă, precum şi a unui consum ridicat de medicamente şi de alte servicii de sănătate.

Potrivit Studiului „Creştem mari în Republica Moldova” realizat de Unicef în 2008 în Republica Moldova, violenţa domestică ca "stil de viaţă"( violenţa domestică care se manifestă frecvent şi/sau care marchează viaţa de zi cu zi) s-a manifestat după cum urmează:

Aproape o jumătate dintre părinţii intervievaţi consideră că bătaia este o formă acceptabilă de pedepsire a copililor atunci cind aceștia nu sint ascultători, iar 10% au fost de părere că există momente in care pedeapsa fizică este necesară . În același studiu, o treime din copiii intervievaţi au spus că au fost bătuţi acasă in anul precedent, 40% au afirmatcăau fost pălmuiţi și 25% au menţionat că au fost ameninţaţi cu abuz fizic sau au fost abuzaţi verbal acasă.

În școli, 33% din copii au afirmat că au fost abuzaţi verbal de către profesori și 13% au fost supuși pedepselor fizice. În plus, 40% din tinerii intervievaţi in cadrul unui alt studiu au spus că ei cunosc personal pe cineva care a fost supus violenţei sexuale și aproape 80% au declarat că cunosc pe cineva care este abuzat fizic.8 Studiul demograficși de sănătate in Moldova, realizat in 2005, a arătat că 25% din femei au fost supuse violenţei după virsta de 15 ani și 33% din femei au fost victime ale violenţei pină la virsta de 30 de ani. De cele mai multe ori, agresorul a fost un membru al familiei sau soţul: 75% din femeile care au fost supuse violenţei au fost agresate de soţ sau fostul soţ. De asemenea, studiul a relevat că femeile care au copii au devenit victime ale violenţei mai frecvent, ceea ce ar putea insemna că, probabil, copiii au fost martori ai episoadelor violente. În ceea ce priveşte atitudinea faţă de violenţă domestică şi la locul de muncă:

- în comparaţie cu datele existente la nivelul Uniunii Europene, populaţia din Republica Moldova este semnificativ mai îngăduitorare faţă de violenţa domestică, în toate formele acesteia;

- toleranţa ridicată faţă de violenţa domestică, împreuna cu vehicularea clişeelor referitoare la violenţă, generează, în multe cazuri, considerarea comportamentului violent ca un comportament normal. În consecinţă, comportamentul violent, deghizat în normalitate, se transmite de la o generaţie la alta.