Psihologie - Rolul Terapiei Sugestive în Ameliorarea Depresiei la Alcoolici

I. Introducere

În România alcoolismul nu este privit ca o boală, cel puţin nu de masele largi ale populaţiei. Deşi în S.U.A. sau în vestul Europei există o adevărată cultură, un întreg arsenal de metode de remediere a acestei tulburări, în ţara noastră, care se confruntă cu această problemă, nu există o promovare la nivel naţional a metodei de prevenire şi combatere a abuzului de alcool. Există într-adevăr centre de dezintoxicare, dar foarte puţin mediatizate. Pe lângă aceasta se poate adăuga şi faptul că majoritatea acestor clinici sunt incluse în cadrul secţiilor de psihiatrie ale spitalelor, ceea ce induce o piedică în recunoaşterea acestei tulburări. Abuzul de alcool este întâlnit la toate nivelurile sociale, indiferent de vârstă şi sex.

Implicaţiile alcoolismului în România nu sunt pe deplin conştientizate. În societatea noastră alcoolicul nu este perceput ca un individ care suferă de o boală, ci ca o persoană care ,,bea ca să-şi înece necazurile”. Dincolo de această expresie, există celelalte aspecte ale alcoolismului ce nu sunt percepute de majoritatea populaţiei. De exemplu, după cum au menţionat mai mulţi autori, există o relaţie foarte strânsă între alcoolism şi depresie. Aceasta din urmă poate fi atât un factor declanşator al consumului abuziv de alcool, dar în acelaşi timp şi un efect. Pe fondul acestei teorii am presupus că ameliorând starea de depresie a unui pacient alcoolic scad şansele de recidivă. În general persoanele depresive au o stimă de sine foarte scăzută. Terapia sugestivă a apărut ca o soluţie valabilă pentru această tulburare deoarece antrenamentul autogen al lui Schultz utilizat în această cercetare conţine sugestii de întărire a eului.

Motivaţia elaborării acestei cercetări este atât de ordin intrinsec, cât şi de ordin extrinsec. Lovindu-mă de această problemă în mediul familial, profesional şi social, am încercat să o înţeleg. Prima tendinţă a fost de asumare a responsabilităţilor faţă de actele celorlalte persoane, însă de-a lungul timpului am realizat că problemele indivizilor (în speţă alcoolismul) nu apar din vina celorlalţi, îşi au originea în interiorul fiecăruia. Înţelegându-le problema se poate identifica o soluţie adecvată.

Scopul acestei lucrări constă în demonstrarea faptului că terapia sugestivă este benefică pentru ameliorarea depresiei alcoolicilor aflaţi în cura de dezintoxicare. Pentru finalizarea acestui demers s-a pornit de la fundamentarea unui background teoretic. Acest lucru se poate observa în următorul capitol al lucrării de faţă în cadrul căruia sunt dezbătute cele trei concepte cheie (depresie, alcoolism, terapie sugestivă) luându-se în considerare perspectiva mai multor autori.

Capitolul III reprezintă cea de a doua parte a lucrării şi anume cercetarea. Aceasta a constat într-un studiu de caz pe zece pacienţi internaţi în secţia XVII de psihiatrie a Spitalului ,,Al. Obregia”. După o scurtă prezentare a fiecărui pacient urmează descrierea fiecărei intervenţii terapeutice.

În ultimul capitol, cel dedicat concluziilor s-a încercat o corelare a teoriilor expuse în prima parte cu rezultatele obţinute în urma studiului de caz.

II. Abordare teoretică

1. Depresia

1.1. Definiţie şi caracterizare generalǎ

Depresia este o problemă de sănătate publică majoră care ne afecteazǎ, într-o mǎsurǎ mai mare sau mai micǎ, pe toţi, cel puţin o datǎ în viaţǎ. Ea ocupǎ locul doi pe lista celor mai întâlnite afecţiuni medicale, fiind depăşitǎ doar de hipertensiunea arterialǎ. Se estimeazǎ cǎ cel puţin unul din zece pacienţi care se prezintǎ la medic suferǎ de depresie. Din nefericire, majoritatea cazurilor rǎmân nerezolvate.

Constituind o problemǎ majorǎ de sǎnǎtate publicǎ, aceastǎ durere moralǎ, psihicǎ este deosebit de intensǎ, asociindu-se în general cu anxietatea. Pacientul depresiv trǎieşte cu impresia de neputinţǎ, de inutilitate, de fatalitate disperatǎ, de culpabilitate şi adesea tinde sǎ se autodeprecieze şi de asemenea pot apǎrea gândurile de suicid ce pot fi finalizate.