Stabilitatea Familiei si Uniunea Consensuala - Parteneriat sau Individualism la Romani

Imagine preview
(10/10)

Acest proiect trateaza Stabilitatea Familiei si Uniunea Consensuala - Parteneriat sau Individualism la Romani.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 123 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: prof. univ. doctor Maria Voinea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Sociologie

Cuprins

I. REZUMAT .4
II.INTRODUCERE :.4
Capitolul 1Argumentarea temei : concepte.4
Capitolul 2 Formularea ipotezelor şi explicarea acestora.5
III. CADRU TEORETIC :.6
Capitolul 2 Conceptul de familie.6
2.1Particularităţile familiei europene în ultimele 5 decenii.7
2.2Trecerea de la familia tradiţională la familia nucleară şi la noi modele de convieţuire.10
2.3Abandonarea modelului familiei nucleare.13
Capitolul 3 Conceptul de uniune consensuală.17
3.1 Evoluţia în timp şi spaţiu a uniunii consensuale.18
3.2 Grupurile de vârstă şi de gen şi uniunea consensuală în România.20
3.3 Natura şi specificul uniunii consensuale.21
3.4 Motivaţia partenerilor uniunuii consensuale.24
3.5 Popularitatea uniunii consensuale în ultimele 3 decenii.26
3.6 Uniunea consensuală în SUA .27
3.6.1 Începuturi .Evoluţii.Studii.27
3.6.2 Specificul uniunii consensuale în SUA .30
3.6.2.1 Mariaj/ concubinaj – asemănări şi diferente 31
3.6.2.2 Dimensiunea legală a coabitării în SUA.32
3.6.2.3 Avantajele şi dezvajantajele uniunii consensuale în SUA.32
3.7 Familia şi uniunea consensuală în America Latina: Columbia, Costa Rica, Mexic si Peru.33
3.8 Uniunea consensuală în România.36
3.8.1 Societatea comunistă şi de tranziţie.36
3.8.2 Specificul şi dimensiune legală a concubinajului în România.39
3.9. Mentalităţi- Atitudini- Valori soaciale în Europa .42
IV. CADRU METODOLOGIC :.44
Capitolul 4 Tipul cercetării, metode, tehnici şi instumente: caracteristici.46
Capitolul 5 Analiza şi interpretarea datelor din interviu, studiu de caz şi scală.49
V. CONCLUZII .62
VI. BIBLIOGRAFIE.67
VII. ANEXE.72

Extras din document

I. REZUMAT :

Cercetarea de faţă a plecat de la premisa că în domeniul vieţii familiale, dar şi de la nivelul individului s-au petrecut numeroase schimbări, care m-au determinat să mă întreb asupra stabilităţii familiei. Mai mult decât atât să observ că uniunea consensuală este un fenomen al societăţii contemporane şi o realitate a vieţii indivizilor. De aceea prin analiza comparativă am identificat caracteristicie şi evoluţiile familiei şi uniunii consensuale în contexte diferite: Statele Unite ale Americii şi câteva ţări din America Latină şi Europa. Astfel că partea teoretică a folosit informaţii şi date din principalele cercetări şi studii realizate specialişti străini şi români, urmând ca partea empirică să folosească metode, tehnici şi instrumente calitative: interviul semistructurat, studiul de caz şi scala de măsurare a atitudinii faţă de concubinaj. Acestea din urmă m-au ajutat să ajung la următoarele concluzii. Uniunea consensuală este întâlnită la români, la toate categoriile de vârstă, educaţie şi profesie, partenerii prezintând numeroase similarităţi. Numărul mare de indivizi care întenţionează să se căsătorească confirmă ipoteza conform căreia concubinajul este o etapă premergătoare unui viitor mariaj, astfel că echilibrul familiei nu este afectat de practicarea pe o perioadă scurtă a alternativei la căsătorie.

II. INTRODUCERE :

Capitolul 1 Argumentarea temei : concepte

Studiul de faţă urmăreşte descrierea şi explicarea corectă a principalelor concepte şi anume schimbare, familie, stabilitatea familiei în societatea contemporană, uniune consensuală dar şi a dimensiunilor şi indicatorilor lor.

Schimbările care se petrec într-un anumit cadru social, economic, politic, cultural şi spiritual trebuiesc atribuite particularităţii unui anumit timp şi spaţiu. Astfel că noţiunea de schimbare corelează cu noţiunea de familie şi cu cel al stabilităţii ei. Acest lucru nu se referă la faptul că familia şi-a pierdut din importanţă sau mai rău că a dispărut cu desăvarşire. Răspunsul este altul. Realitatea cotidiană şi cercetările realizate au evidenţiat producerea unor schimbări în stilul de viaţă al indivizilor şi implicit în cel al vieţii de familie. În acest sens nu îmi rămâne decât să ţin cont de crezul profesorului de sociologie Ioan Mihăilescu care şi-a aplecat condeiul asupra conceptului de familie şi a implicaţiilor sale, afirmând că : „schimbările intervenite sunt atât de importante încât şi termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, tinzând astăzi să acopere realităţi diferite decât cele caracteristice generaţiilor precedente.” (Maria Voinea, 1993, p. 96)

Una dintre cele mai importante dezbateri şi analize în literatura de specialitate o reprezintă discuţia despre centrul activităţilor, cerinţelor, aşteptărilor, normelor şi valorilor proprii ale indivizilor, dar şi a celor impuse de orice societate, adică familia –“ comunitatea morală de bază sau elementară.Fără familie nu există societate. Societatea este compusă, aşadar, din familii, nu din indivizi. “ (Bădescu, 2002, p. 77)

Argumentarea temei porneşte de la întrebările - Este familia modernă stabilă în societatea contemporană ? În ce constă instabilitatea acesteia ?

Plecând de la caracteristicile societăţilor şi urmărind adevărate spectacole ale vieţii sociale se poate oferii o prognoză a ceea ce însemnă conceptul de familie. Aici ne referim la familia tradiţională din România şi nu numai, la dimensiunile, structura şi funcţiile de bază ale acestui tip de familie, la schimbările generate de principalele procese precum industrializarea, modernizarea, migraţia şi urbanismul care au dus la trecerea de la familia extinsă la cea nucleară, la ceea de origine şi la alternativele de convieţuire, adică la “menaj format de o singură persoană, concubinaj, uniuni heterosexuale şi homosexuale şi familii monoparentale materne / paterne.” (Voinea,1996, p. 79 )

Această temă este relevantă ca cercetare teoretică şi empirică deoarece susţine ideea conform căreia uniunea consensuală poate reprezenta expresia modernităţii şi cea a manifestării libertăţii de acţiune şi simţire pentru anumiţi indivizi din societăţile contemporane. Mai mult decât atât, creşterea numărului de persoane din ţările europene, din statele americane şi latino-americane care aleg această alternativă la căsătorie, contribuie la întărirea argumentării temei mele de cercetat.

Capitolul 2 Formularea ipotezelor şi explicarea acestora

Plecând de la premisa că uniunea consensuală a fost şi este din ce în ce mai evidentă în societăţile europene contemporane şi nu numai am elaborat ipoteza cercetării cu grad mare de generalitate. Aceasta este următoarea : << Dacă uniunea consensuală devine un model predominant de convieţuire în rândul tinerilor şi adulţilor atunci acesta afectează stabilitatea familiei şi reduce numărul de căsătorii. >> Această ipoteză scoate în evidenţă motivele pentru care unii indivizi aleg coabitarea ca formă de a trăi sub acelaş acoperiş (spre exemplu – testarea compatibilităţii partenerilor, satisfacerea unor nevoi în special cea sexuală, manifestarea independenţei partenerilor,etc.), avantajele şi dezavantajele coabitării , schimbările care intervin în domeniul familiei şi căsătoriei.

Apoi mă voi oprii asupra ipotezei cu nivel mediu de generalitate/ ipoteza intermediară. Aceasta se referă la evidenţierea caracteristicilor coabitării unei anumite grupe de vârstă (studenţi, tineri, adulţi) şi dintr-un anumit mediu de provenienţă (familia de origine, divorţul acestei, caracteristicile părinţilor, mediu rural sau urban) din Europa, SUA şi America Latină.

În cele din urmă voi folosii ipoteza cu grad minim de generalitate/ ipoteza de lucru. Aceasta se aplică spaţiului românesc, în analiza familiei şi concubinajului şi în evidenţierea factorilor generatori, dar şi a specificităţii acestora în timp.

Fisiere in arhiva (1):

  • Stabilitatea Familiei si Uniunea Consensuala - Parteneriat sau Individualism la Romani.doc

Alte informatii

Cercetarea de faţă a plecat de la premisa că în domeniul vieţii familiale, dar şi de la nivelul individului s-au petrecut numeroase schimbări, care m-au determinat să mă întreb asupra stabilităţii familiei. Mai mult decât atât să observ că uniunea consensuală este un fenomen al societăţii contemporane şi o realitate a vieţii indivizilor. De aceea prin analiza comparativă am identificat caracteristicie şi evoluţiile familiei şi uniunii consensuale în contexte diferite: Statele Unite ale Americii şi câteva ţări din America Latină şi Europa.