Anchetă privind Integrarea Studenților în Viața Universitară

1. Care este metoda de eşantionare folosită în acest sondaj? Ce alte metode de selecţie mai cunoaşteţi?

Eşantionul este o subcolectivitate a unei colectivităţi generale, prin studierea căreia trebuie să se caracterizeze colectivitatea generală sub aspectul diferitelor caracteristici.

Metoda de eşantionare folosită în acest sondaj este metoda sutei majorate.

În teoria şi practica statistică, la formarea eşantionului se folosesc mai multe procedee cunoscute sub denumirea de selecţii aleatoare, selecţii subiectiv organizate sau selecţii dirijate şi selecţii mixte.

Folosirea selecţiei aleatoare exclude orice intervenţie subiectivă în alegerea eşantionului. Acest obiectiv se poate realiza numai dacă selectarea unui element dintr-o populaţie este aleatoare (întâmplătoare), dacă toate elementele populaţiei au aceeaşi şansă de a fi alese. În mod analog, eşantioanele formate din n elemente sunt aleatoare, atunci când selecţia a fost făcută la toate eşantioanele posibile cu respectarea riguroasă a principiilor probabiliste. Selecţia aleatoare îşi

demonstrează utilitatea prin faptul că rezultatele obţinute pe baza ei pot fi apreciate în termeni probabilistici.

Spre deosebire de selecţiile probabiliste, în selecţiile dirijate alegerea unităţilor se face de către persoanele care culeg datele. Prezenţa aunui element oarecare care sa favorizeze alegerea subiectivă din partea celui care face observarea, implică riscul producerii unei distorsiuni. Acest lucru trebuie evitat în măsura posibilului. Din această cauză, acest tip de selecţie se foloseşte mai rar în practică mai ales în situaţiile în care se cer rezultate garantate cu o mare rigoare ştiinţifică. Când folosirea acestui tip de selecţie nu poate fi evitată, este necesar ca iniţial să se cunoască şi să se facă o analiză amănunţită din punct de vedere calitativ a colectivităţii generale, formarea eşantionului depinzând de modul în care sunt valorificate corect aceste informaţii.

Selecţia mixtă combină principiile sondajului aleator cu ale celui dirijat. În acest caz este necesar ca mai întâi să se împartă colectivitatea în grupe tipice după o anumită caracteristică (de exemplu, personalul după categoria de încadrare sau după calificare etc.) şi apoi să se extragă aleator câte un eşantion din fiecare grupă. Tehnica de selecţie în fiecare caz în parte depinde într-o mare măsură de circumstanţele cazului şi de resursele observatorului. În practică, selecţiile aleatoare (probabilistice) se realizează prin mai multe procedee, care derivă dintr-o schemă probabilistică

corespunzătoare rezultatelor obţinute prin tragere la sorţi a unităţilor pentru a forma eşantionul.

Procedeul tragerii la sorţi:

Acest procedeu constă în extragerea dintr-o urnă a unor bile sau alte obiecte identice reprezentând fiecare o unitate a colectivităţii. Extragerea bilelor din urnă se face în două variante:

• procedeul selecţiei repetate (al bilei revenite);

• procedeul selecţiei nerepetate (al bilei nerevenite).

În cazul folosirii procedeului bilei revenite, probabilitatea de includere în eşantion a fiecărei unităţi este constantă (p=1/N) tot timpul cât durează operaţia de construire a eşantionului, iar la sfârşit în a rămân (N-1) unităţi. În cel de-al doilea caz, procedeul bilei nerevenite, bila odată extrasă nu se mai introduce în urnă, mărind astfel şansa fiecărei unităţi rămasă de a intra în eşantion Rezultă în acest caz că în urnă rămân la sfârşit N-n unităţi. Datorită faptului că în cazul selecţiei nerepetate este exclusă posibilitatea extragerii de mai multe ori a aceleiaşi unităţi, erorile sunt mai mici, deci rezultatele obţinute au un grad de precizie mai ridicat. Procedeul tragerii la sorţi se foloseşte în cazurile în care colectivitatea generală cuprinde un număr mai mic de unităţi pentru care se pot asigura bile sau alte obiecte identice care să poată fi incluse într-o urnă.

Procedeul tabelului cu numere aleatoare:

Tabelele cu numere aleatoare elaborate de Kendall, Smith, Yates etc. au fost întocmite cu ajutorul unui dispozitiv de amestecat numere. Aceste numere se înscriu în continuare în mod aleator. Tot aleator se stabileşte coloana şi rândul de unde începe citirea lor, în vederea formării eşantionului. Pentru folosirea tabelului cu numere aleatoare este necesară numerotarea unităţilor colectivităţii generale de la 1 la N şi apoi extragerea celor n unităţi care formează eşantionul.

Selecţia mecanică:

Procedeul selecţiei mecanice presupune ordonarea unităţilor după o caracteristică oarecare (ordine alfabetică, numărul de la locuinţă etc.) prin care să se asigure includerea pe cât posibil intâmplătoare a unităţilor în baza de sondaj. Operaţia de alcătuire a eşantionului în acest caz este

precedată de stabilirea pasului de numărare - care trebuie să fie un număr întreg - calculat ca raport între volumul colectivităţii generale şi volumul colectivităţii de selecţie (N/n). Prin calculul pasului de numărare se obţine împărţirea colectivităţii generale în grupe de volum egal. Pentru constituirea eşantionului se procedează în felul următor: se selectează la întâmplare (prin tragere la sorţi) o unitate din prima grupă la care se adaugă succesiv pasul de numărare până la obţinerea celor n unităţi ale eşantionului. Selecţia mecanică este considerată în literatura de specialitate o selecţie cvasialeatoare, caracterul aleator fiind asigurat doar de alcătuirea întâmplătoare a bazei de sondaj. Datorită existenţei unor baze de sondaj adecvate, selecţia mecanică este folosită cu succes în statistica agricolă şi statistica nivelului de trai. Selecţiile dirijate şi cele mixte se folosesc în special în sondajele de opinie, în cercetările sociologice şi uneori în studiul cererii de consum a populaţiei.

2. Care sunt etapele care trebuie parcurse în realizarea unui sondaj? Au fost ele respectate în cadrul prezentului studiu? Motivaţi răspunsul.

Sondajul statistic este o formă a cercetării realizată pe baza unei părţi reprezentative din populaţia studiată şi presupune următoarele etape consecutive:

- extragerea unui eşantion reprezentativ din colectivitatea generală (eşantionarea) şi culegerea de date despre elementele extrase (observarea eşantionului);

- descrierea statistică a eşantionului prin indicatori specifici fiecărei caracteristici înregistrate în cadrul programului de observare (obţinerea estimatorilor);

- extinderea rezultatelor obţinute la nivel de eşantion asupra colectivităţii generale (estimarea parametrilor colectivităţii generale sau inferenţa statistică).

Etapele care trebuiesc parcurse în realizarea sondajului au fost respectate în mare măsură, întrucât putem găsi în cadrul prezentului studiu informaţii atât culese cât şi prelucrate referitoare la eşantionul alcătuit din 100 de studenţi, iar în ceea ce priveşte inferenţa statistică putem spune că regăsim o caracterizare aproximativ completă în ceea ce priveşte colectivitatea totală formată din 392 de studenţi.