Descentralizarea administratiei publice locale

Imagine preview
(7/10)

Acest proiect trateaza Descentralizarea administratiei publice locale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 20 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Irina Bilouseac

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Stiinta Administratiei

Cuprins

1. Definitie.3
2. Trăsături ale descentralizării.5
3. Cadrul legislativ al descentralizarii.9
4. Avantajele descentralizării.18
5. Dezavantajele descentralizarii.19
6. Bibliografie.20

Extras din document

Beneficiile si dezavantajele descentralizarii

Definiție. Descentralizarea în administrația publică este un regim juridic opus centralizării, şi formelor prin care aceasta se manifestă în care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de funcționari numiți de la centru, ci de câtre cei aleşi de corpul electoral sau desemnați de aceştia. în acest regim juridic autoritățile locale nu mai sunt subordonate celor centrale, iar actele lor) nu mai pot fi anulate de acestea din urmă, ci de către autorități din sfera altei puteri - a puterii judecătoreşti, ori în cadrul unui sistem jurisdicțional special constituit.

Viata fiecaruia dintre noi este influentata zilnic de serviciile publice, dezvoltarea acestora influentand direct nivelul de trai, prin satisfacerea unor nevoi recunoscute ca fiind de interes general si a caror realizare nu este la indemana initiativei private, nevoi care pot viza garantarea dreptuilor si libertatilor fundamentale.

De multi ani, reforma sericiilor publice constituie in Romania o preocupare constanta, fiind legata de redefinirea rolului statului cat si de recomandarile Uniunii Europene in perioada de preaderare cat si acum, in perioada post aderare. In toate procesele de reforma a serviciilor publice regasim intr-o forma sau alta descentralizarea, considerate o cale de imbunatatire a eficacitatii si calitatii serviciilor publice.

Administratiile centrale din numeroase tari, recunoscand importanta descentralizarii in reusita reformei serviciilor publice, au recurs la descentralizare si au adoptat fie Carta Europeana a Autonomiei Locale, fie echivalentul mondial al acesteia, Declaratia mondiala de autonomie locala a Uniunii Internationale a autoritatilor Locale (IULA).

In perioada de dupa 1989, tarile din Europa Centrala si de Est au suferit schimbari fundamentale care au afectat vietile lor sociale si politice. In acest proces de transformare se pot identifica anumite aspecte comune care sugereaza un pattern comun al schimbarii sociale si politice. Printre aceste caracteristici putem enumera: tranzitia de la sistemul unipartidism la sistemul pluripartidist, abanonarea principiului cantralismului in favoarea descentralizarii, adoptarea principilui separarii puterilor in stat. Se incearca intarirea controlului statului asupra administratiei avand in vedere necesitatea garantarii actelor publice.

In acest context al schimbarilor se produc o serie de modificari in filosofia administrative si a furnizarii de servicii sociale. Apare in prim plan idea de stat al bunastarii (Welfare State) care s-a dovedit optima pentru tarile occidentale. La aparitia sa in perioada anilor ’50 – ’60, statul bunastarii dispunea de resurse abundente (fiind inregistrata o perioada de crestere economica si dezvoltare puternica). In aceste conditii, cheltuielile publice se puteau situa la un nivel ridicat. In perioada respectiva, cheltuielile publice ai depasit chiar cresterea economica). Era evident, insa, ca in acest ritm, statul nu putea rezista multa vreme.

Anii ’70 marcheaza debutul crizei statului bunastarii. Odata cu criza petrolului din 1974 se declanseaza si criza statului bunastarii acesta confruntandu-se cu probleme deosebit de complexe, cum ar fi: cresterea somajului, scaderea natalitatii si cresterea duratei de viata avand ca efect imbatranirea populatiei, cresterea costurilor sociale si a numarului celor in dificultate, segmentare economica, o polarizare a economiei si implicit a societatii deoarece cei care lucreaza in ramurile de varf ale economiei benficiaza de salarizare ridicata, securitatea locului de munca, conditii bune de munca, posibilitati de promovare spre deosebire de indivizii angajati in sectorul secundar care au drept “beneficii” contracte de munca pe termen limitat, salarizare scazuta, putere scazuta a sindicatelor.(C. Zamfir, 1995).

In acest context, dupa o perioada in care optiunea pentru un sistem centralizat de acordare a b 444g66e eneficiilor cetatenesti era perfect valabila si aplicabila se incerca o descentralizare a serviciilor care s-a dovedit a nu fi prea eficienta. Pentru aceasta se are in vedere posibila retragere a statului din functia sa de furnizor de bunastare in sensul ca el va avea rolul doar de coordona activitatea unor agenti care vor lucra direct in comunitate. Statul este cel care formuleaza strategia si urmareste aplicarea ei, insa nu mai intervine direct.statul isi stabileste criteriile de performanta ce trebuie indeplinite de cei care vor furniza serviciul respectiv. In plus, se deleaga o serie de responsabilitati la nivel local si in ceea ce priveste asigurarea fondurilor pentru acordarea anumitor beneficii.resursele financiare nu vor veni exclusive de la nivel central, ci vor trebui asigurate de la bugetul local; pentru aceasta este necesar ca acest buget sa fie astfel constituit incat sa poata acorda cetatenilor beneficiile stabilite de lege . Conceptul de cetatean esteunul foarte important in societatea moderna, mai ales acela de cetatenie sociala. Teoria liberala moderna argumenteaza ca cetatenia sociala constituie un set de principii pe care oricine set interesat sa le accepte. Implicand drepturi si obligatii, calitatea de cetatean presupune faptul ca indivizii participala viata sociala, sunt consultati cu privire la anumite decizii care se iau si care ii privesc in mod nemijlocit.

In cadrul procesului de descentralizare care are loc in toate societatile, rolul cetateanului este unul foarte important, acela de partener in luarea deciziilor la nivelul comunitatii. In acest poces al descentralizarii un rol deosebit revine comunitatii care nu este doar“ beneficiarul pasiv al economiei sau al beneficiilor sociale oferite de catre stat”, ci are propriile resurse pe care le poate mobiliza si “poate dezvolta mecanisme speciice de producere a bunastarii, complementar cu / si in prelungirea celor ale economiei statului.(C.Zamfir, 1999).

Fisiere in arhiva (1):

  • Descentralizarea administratiei publice locale.docx

Bibliografie

1. Definitie.3
2. Trăsături ale descentralizării.5
3. Cadrul legislativ al descentralizarii.9
4. Avantajele descentralizării.18
5. Dezavantajele descentralizarii.19
6. Bibliografie.20

Alte informatii

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica