Eficientizarea Procesului Decizional în Administrația Publică

1.1. Efectele deciziilor administrative în activitatea de administraţie publică

Decizia administrativă creează consecinţe deosebite în mediul social.

În primul rând, emiterea unei decizii administrative activează, într-un nou context, un număr mare de oameni ce lucrează în cadrul administraţiei publice şi care trebuie să pună în executare decizia luată. Atingerea scopului urmărit prin emiterea unei decizii administrative este condiţionată, atât de felul în care decizia a fost concepută cât şi de felul în care este pusă, aceasta, în executare. În context, capătă relevanţă deosebită calitatea oamenilor care pun în executare decizia administrativă, pregătirea profesională, calităţile şi experienţa lor personală.

Efecte importante ale deciziei administrative vizează mediul social, cetăţenii aflaţi în afara sistemului administraţiei publice cărora se adresează, cerându-le să facă, să dea sau să nu facă ceva. Dacă decizia este bine elaborată şi fundamentată, cu respectarea condiţiilor de participare la care am făcut referire, aplicarea ei va fi cu siguranţă un succes al administraţiei.

Aplicarea deciziei, însăşi decizia administrativă, produce efecte asupra componentelor politice ale societăţii. Fiecare partid promovează propria viziune, propria cale către binele societăţii şi numai viaţa socială verifică corectitudinea unei opţiuni. Oamenii nu au nevoie, neapărat, de valori admirabile, universal acceptate. Oamenii au mai multă nevoie de un bine pe care să-l perceapă, să-l simtă în mod direct iar acest bine îl aduce administraţia publică, acest bine probează valoarea administraţiei publice, este afectat de disfuncţionalităţile din sistem putând fi, chiar, desfiinţat de o acţiune a administraţiei ineficientă.

Nu trebuie omis că efectele deciziilor administrative sunt influenţate şi de folosirea forţei coercitive a statului pentru punerea lor în executare. Aici, probabil, cel mai important este echilibrul – prea multă forţă face din cea mai bună şi oportună decizie administrativă ceva nepopular, prilej de abuzuri, centrul de greutate şi preocuparea cetăţenilor s-ar putea deplasa de la problema socială care a generat decizia la modul cum acţionează forţa coercitivă, orice putând fi susceptibil de a fi interpretat ca un abuz; prea puţină forţă ar putea crea impresia că nimeni nu este interesat de aplicarea deciziei şi de rezolvarea problemei sociale, că de fapt nu se vrea o rezolvare, că cineva profită de pe urma situaţiei, că ceva nu este în regulă în administraţie, în politică, în raporturile dintre politică şi administraţie, etc.

Decizia administrativă, privită într-o altă perspectivă, reprezintă o eliberare de energie, care determină anumite efecte prin însuşi faptul ca este luată, fără de a ţine seama de modalităţile sale de realizare. În acest sens, efectele unei decizii adminsitrative sunt: directe şi indirecte.

a) efectele directe. Un prim efect pe care îl constatăm, odată cu adoptarea sau emiterea unei decizii administrative, este clarificarea problemei dezbătute, încheierea discuţiilor şi rezolvarea, în acest fel, a problemelor de comportament.

Astfel pentru unele presoane, decizia adoptata reprezintă consacrarea opiniei exprimate de ei, pentru alţi ea încheie perioada de incertitudini sau de aşteptare, permiţindu-le să acţioneze.

De fapt, acesta este şi sensul de sursă de energie, declanșat prin emiterea sau adoptarea unei decizii adminitrative, însă, nu şi suficient. Adică, mai este necesar ca cei ce au luat-o să aibă intenţia de a face ca ea sa fie în consens cu nivelul general atins de viaţa administrativă şi cu ordinea de drept, precum şi cu reglementările comunitare şi tratatele internaţionale.

Decizia administrativă implică şi alte efecte, cum sunt cele cu impact negativ, care se datorează măsurilor excesive care se iau prin decizia respectivă, fapt ce, de multe ori, îi demoralizează pe cetăţeni. Asemenea decizii sunt cele ce, în general, apar ca nepopulare şi, pe care, totuşi, autorităţile administraţiei publice (centrale şi locale) trebuie să le pună în aplicare.

Sunt decizii care au efecte nedorite sau contraindicate, întrucât nu au fost bine înţelese de către cei care le aplica.

În sfârşit, o decizie administrativă are asigurate, de regulă, efecte benefice dacă au fost stabilite obiective realiste, altfel, deşi luată cu intenţii bune, lipsa de realism o face inutilă şi neaplicabilă ;

b) efectele indirecte. Orice decizie administrativă implică efecte indirecte asupra celor ce emit sau adopta decizii, puterii politice, administraţiei publice şi, desigur şi asupra cetăţenilor.