Externalizarea serviciilor logistice. avantaje și dezavantaje. studii de caz - Carrefour, Sony, IBM, Național Semiconductor, Domo, Altex, Ford

II. Logistica – concepte teoretice

În literatura de specialitate există mai multe definiţii date termenului de logistică.

Logistica se ocupă cu planificarea şi controlul fluxurilor materiale şi informaţionale în organizaţii, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Rolul logisticii este de a asigura materialele necesare la locul cerut şi la timpul potrivit în condiţiile satisfacerii unui anumit set de restricţii (de exemplu, restricţiile bugetare) şi urmărind optimizarea unui anumit indicator de performanţă (de exemplu, minimizarea costurilor operaţionale totale).

Logistica sau „managementul în logistică” se referă la acele activităţi ce au ca scop planificarea, implementarea, monitorizarea livrărilor eficiente de mărfuri, depozitarea şi returul acestora, dar şi asigurarea fluxului de informaţii între punctul de expediţie şi cel de destinaţie.

Logistica este înţeleasă ca o funcţie ce reuneşte timpul şi spaţiul pentru a transfera mărfurile. Totodată, logistica este managementul lanţului relaţiilor între furnizori şi clienţi, plecând de la materia primă până la clientul final. Pe lângă managementul resurselor umane şi cel financiar, managementul logistic este o altă funcţie activă în cadrul firmelor.

Logistica este o componentă a activităţii industriale şi comerciale. Tendinţa este de a abandona livrările determinate de capacitate în favoarea celor determinate de comenzi. Produsele sunt adaptate clienţilor. Exigenţe sporite vizează atât termenele de predare limitate şi planificarea pe perioade scurte, cât şi precizia şi flexibilitatea. Comerţul se globalizează. Mulţi subcontractori sunt implicaţi în lanţul de aprovizionare. Valoarea bunurilor creşte pe măsură ce societăţile îşi limitează stocurile pentru a reduce suma capitalurilor blocate. Aceasta necesită livrări rapide, punctuale, pe parcursul procesului de producţie şi de distribuţie către clienţii finali, deopotrivă şi în fluxurile inverse. Cererea pentru o logistică eficientă este foarte ridicată. Capacitatea de a combina şi exploata la maxim lanţurile de transport reprezintă cheia succesului în procesul de control şi gestionare a fluxurilor de materiale şi produse.

Transportul - indiferent de mod - este partea cea mai vizibilă, din punct de vedere fizic, a lanţului logistic. Astfel, inevitabil, abordarea subiectului logisticii va aduce în centrul atenţiei şi transportul. Sistemele de transport inteligent se impun pe piaţa europeană logistică, având ca principal rezultat îmbunătăţirea eficienţei tuturor modalităţilor de transport., dar şi reducerea numărului de documente ce trebuie completate, mai ales în cazul transportului transfrontalier de mărfuri. Se pot da câteva exemple de astfel de sisteme de „transport inteligent”: SESAR (Sistemul european pentru gestionarea traficului aerian), ERTMS (Sistemul european de semnalizare feroviară), RIS (Serviciile de informaţii fluviale) şi SafeSeaNet.

III. Scurt istoric al logisticii

Livrările just-in-time reprezintă succesul multor războaie care au avut loc de-a lungul istoriei. Din punct de vedere militar, un război poate fi pierdut dacă aprovizionările cu armament, muniţii şi alimente nu se fac la timp. Dovezile istorice arată, de asemenea, că supply chain-uri au existat încă din timpurile în care omenirea a început să înţeleagă noţiunea de comerţ şi distribuţie. Logistica nu este utilizată numai în domeniul militar ci şi în activităţile ce implică procese de livrare şi care au ca obiectiv livrarea nu numai “just-in-time” ci şi la “desired place” (locul dorit).

Cuvântul “logistică” a fost prima dată utilizat în domeniul militar, în 1905, şi definit ca ansamblul de activităţi care permit deplasarea şi aprovizionarea armatelor. Din domeniul militar logistica a evoluat şi in sectorul privat ducând la dezvoltarea Business Logistics, Logistical Management, Macro-Logistica, etc. La început, s-a dezvoltat distribuţia fizică şi managementul distribuţiei.

Era perioada politicii de tip “push” a stocurilor. Mai târziu s-a dezvoltat Logistica Marketingului Industrial, evoluându-se către o politică orientată spre client (politica de tip “pull”).

Evolutia Supply Chain Managementului a avut loc pe funcţiuni separate ale logisticii, transport, achiziţii, furnizori şi distribuţie fizică, concentrându-se asupra integrării, transparenţei informaţiei, reducerii ciclurilor de timp şi reducerii lanţului de distribuţie. Integrarea se referă la diferite activităţi cum ar fi: Strategia Achiziţiei Integrate, Integrarea furnizorilor, parteneriate furnizor client, alianţe strategice cu furnizorii, sincronizarea în cadrul supply chain-ului etc.

Succesul în aceste activităţi consta într-o viziune de ansamblu ce permite adaptarea firmei la modificările mediului în care operează. Activităţile logisticii au o vechime de 100 de ani, după cum am afirmat deja. La inceputul anilor 1900, producătorii agricoli au realizat importanţa timpului de livrare. În timpul celui de-al doilea război mondial, forţele militare au dezvoltat şi utilizat modele logistice şi metode de analiză a sistemelor în scopul asigurării resurselor necesare la locul şi timpul potrivit de fiecare dată.