Proiect practică administrația finanțelor publice Pașcani

Capitolul 1: Organizarea şi funcţionarea Aministraţiei Finanţelor Publice Paşcani

1.1 Scurt istoric

După desfiinţarea, în Decembrie 1989, a consiliilor populare, care funcţionau ca organe locale ale puterii de stat,activitatea la nivelul comunelor şi oraşelor a fost preluată de către consiliile locale ale F.S.N-ului care au fost înlocuite ulterior de primării, organizate în baza Decretului – lege nr. 8 din 7 ianuarie 1990 în cadrul cărora îşi desfăşurau activitatea şi Administraţiile Financiare de Stat.

În România, organizarea administrãrii banilor publici s-a înscris în coordonatele generale ale acestei activitãţi întâlnite în celelalte ţãri. Mult timp, şi la noi în ţarã, vistieria domnitorului era una şi aceeaşi cu vistieria ţării, fiind nevoie de Regulamentele Organice pentru a face o delimitare mai clarã între acestea.

Legea din 31/07/1929 asupra contabilitãţii publice şi asupra controlului bugetului şi patrimoniului public instituia principii moderne de administrare a fondurilor publice, instituind noţiunea de tezaur cu semnificaţii apropiate celei de trezorerie din ziua de azi.

Totuşi, Trezoreria statului apare în deplina ei însemnătate, după anul 1990, când s-a renunţat la conducerea centralizată prin plan, încercându-se organizarea economiei pe principiile pieţei. La începutul anului 1990, primele măsuri cu caracter financiar au fost cu privire la modificarea relaţiilor dintre unităţile economice şi stat,respectiv vărsămintele din profit. Este pentru prima dată când, în România, se stabileşte obligaţia de a vira către stat o parte din profitul realizat, înlocuindu-se sistemul de regularizare totalitar cu bugetul de stat.

Începând cu 1 Dec.1992, de când a luat fiinţã în ţara noastrã Trezoreria Statului, Administraţia Financiară a început să funcţioneze ca aparat independent la nivel local cu derivaţie directă din Agenţia Natională de Administrare Fiscală a Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Obiectivul major al Adiministraţiei Finanaciare Paşcani constă în transformarea sa într-o administraţie europeană modernă, eficientă, asigurând mediul optim în care contribuabilii să-şi indeplinească obligaţiile bugetare,urmărind trei perspective:

Perspectiva contribuabilului – cu obiectivul de a exista permanent în preajma clientului actual şi potenţial, cu perceperea dorinţelor, necesităţilor lui şi creşterea gradului de responsabilitate/ promtitudine vis- a- vis de client.

Perspectiva proceselor interne -integrarea în cadrul administraţiei publice fiscale şi folosirea permanentă a efectului sinergetic.

Perspectiva învăţării – dezvoltării -se demarează dezvoltarea unei strategii de formare, educare şi de responsabilitate a personalului din cadrul administraţiei, în ideea atragerii permanente spre interesele societăţii.

Se urmăreşte mărirea autoresponsabilizării acestuia,favorizând astfel reacţiile din cadrul organizaţiei şi uşurarea modului de aplicare în practică, trecând de la modul de lucru prin subordonare la cooperare şi colaborare internă.

1.2 Locul în administraţia publicã

Obiect de activitate

Administraţia finanţelor publice municipală este unitatea fiscală, teritorială, organizată la nivel de municipiu, subordonată directorului executiv, prin care se realizează în plan teritorial atribuţiile Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.

Principalul obiect de activitate al Administraţiei Finaţelor Publice, este acela de colectare şi evidenţiere a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului general consolidat de către contribuabili potrivit legii.