Șomajul și asigurările sociale de sănătate - forme de protecție socială în România

REZUMAT

Existenţa unui sistem de protecţie socială eficient, rezultă din acţiunile sociale ale tuturor factorilor implicaţi (întreprinzători, statul, salariaţi, fundaţii, biserica, sindicatele etc.), în vederea asigurării unui venit minim celor aflaţi în dificultate şi/sau prestarea unor servicii de natură personală, întreţinerea, asistenţă medicală, educaţie, transport etc.

Structura sistemului de protecţie socială este alcătuit din diverse beneficii (în bani sau în natură) şi servicii cu scopul de a asigura tuturor categoriilor defavorizate (handicapaţi, minori abandonaţi, tineri fără sprijin material şi nematerial, populaţia vârstnică fără sprijin de ajutor, tinere mame cu situaţie familială nereglementată legal etc.) un nivel de trai decent.

Capitolul întâi este destinat unei prezentări generale a protecţiei sociale ce cuprinde dimensiuni şi structuri, concepte, necesitatea, conţinutul şi rolul protecţiei sociale. Am analizat principalii indicatori şi structura familială a protecţiei sociale. Am sintetizat un scurt istoric legat de protecţia socială a şomerilor.

În cadrul capitolului al doilea am aprofundat sistemul protecţiei sociale din România care constă în politici macroeconomice legat de menţinerea echilibrului macroeconomic, strategia naţionala de dezvoltare economică, politica angajării forţei de muncă. Am analizat sărăcia şi şomajul din ţara noastră.

Capitolul al treilea prezintă costurile protecţiei sociale, realitatea societăţii româneşti în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, programul economic – social al Comunităţii Europene şi ţinerea în frâu a costurilor. Rolul sindicatelor în realizarea protecţiei sociale reprezintă o problemă importantă a acestui capitol.

Capitolul al patrulea relatează sistemul de asigurări sociale de sănătate. În cadrul acestui capitol se vorbeşte despre importanţa lor, structura sistemului şi principiile acestor asigurări, finanţarea sistemului şi organizarea financiară a acestuia. Se analizează persoanele care iau parte la sistemul de asigurări de sănătate, împreună cu drepturile şi obligaţiile lor.

În ultimul capitol se aprofundează un studiu sociologic privind şomajul de lungă durată şi fenomenele de excludere socială.

Cuvinte cheie: Protecţia socială, sărăcia, şomajul, asigurări sociale.

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE

Gradul de civilizaţie al societăţii este în mare măsură determinat de atitudinea faţă de persoane Crearea condiţiilor pentru educaţie şi învăţământ, adaptare socio-profesională şi integrare socială a persoanelor constituie un obiectiv principal al oricărui stat şi a comunităţii mondiale în general.

Fiecare persoană trebuie să înveţe să îndeplinească anumite roluri în societate în conformitate cu statutul pe care îl are.

Acest proces de socializare începe din copilărie, când se formează o anumită atitudine faţă de rolurile şi statusurile aferente.

În procesul de socializare, fiecare individ se raportează la mediul social, la sistemul normativ al societăţii şi, în cursul dezvoltării sale prin mai multe etape ale cunoaşterii, interiorizării şi transformării propriului comportament, a cerinţelor practicii sociale, a regulilor de conduită, precum şi a diferitelor valori sociale.

Procesul de formare şi de afirmare socială a individului este caracterizat prin raportarea personalităţii sale la societate, la sistemul normativ şi valoric al acesteia.

Pentru a aplica normele sociale, a fost nevoie, în decursul timpului, de realizarea unui instrument necesar reglementării raporturilor dintre individ şi societate.

Norma juridică apare ca instrumentul de aplicare precisă, sub forma legilor, a tuturor dezideratelor umane: ordine, dreptate, securitate.