Studiu privind motivarea în muncă a angajaților Orange România

Studiu privind evaluarea motivaţiei în muncă a salariatilor

cu ajutorul metodelor directe la .......

Evaluarea motivaţiei în muncă trebuie să vizeze atât performanţele cât şi comportamentul pe post al angajatului:

• Metode directe – prin care angajaţii care se pronunţă ei înşişi despre satisfacţiile de la locul de muncă, aspiraţiile, aşteptările, obiectivele, planurile lor şi forţele interne ce îi determină să muncească mai bine, oferind astfel puncte de sprijin pentru acţiunile de întreprins în viitor în vederea creşterii nivelului motivaţiei în muncă. 

• Metode indirecte – care recurg la elemente înregistrate ca şi consecinţă a acestora. Au în vedere elemente ce apar indirect ca rezultat al activităţii fără a se adresa salariaţilor, fiind analizaţi o serie de indicatori legaţi de comportament şi performanţe (prin evoluţia lor în timp şi/sau în spaţiu).

Cele două grupe de metode trebuie utilizate succesiv:

- metodele indirecte permit doar deducerea unei posibile lipse de motivaţie la o anumită categorie de angajaţi, dar nu oferă certitudine. Nivelul redus al indicatorilor analizaţi poate fi cauzat şi de alţi factori, precum: deficienţe în aprovizionare sau în organizarea muncii, nivel de pregătire a angajaţilor etc. Aceste metode oferă indicii slabe sau deloc despre domeniile în care trebuie să acţioneze conducerea în continuare pentru a creşte nivelul motivaţiei în muncă. metodele directe sunt laborioase şi mari consumatoare de timp, impunând cheltuieli prea mari pentru a putea fi aplicate concomitent la nivelul întregii întreprinderi

- metodele directe sunt laborioase şi mari consumatoare de timp, impunând cheltuieli prea mari pentru a putea fi aplicate concomitent la nivelul întregii întreprinderi

Metode directe de evaluare a motivaţiei în muncă

Evaluarea directă se realizează cu ajutorul următoarelor metode:

• Chestionarul

• Interviul

• Scalarea

Sunt metode specifice sociologiei. Alături de „sondajul de opinie” constituie instrumentele fundamentale ale cercetării de teren (concretă, empirică). Pe de altă parte poate constitui mijlocul principal de obţinere a informaţiei în cadrul a ceea ce se numeşte anchetă sociologică.

Ancheta sociologică are ca scop cunoaşterea nu numai a aspectelor subiective (opinii, atitudini, aspiraţii, interese), dar şi a celor obiective (condiţii de locuit, structurile grupurilor, factorilor etc.) şi nerecurgerea obligatorie la eşantionare.

Etapele unei anchete:

• Formularea obiectivelor

• Delimitarea eşantionului

• Alegerea metodei

• Culegerea datelor

• Prelucrarea informaţiei

• Formularea concluziilor

• Prezentarea rezultatelor

La baza metodelor indirecte de analiză a gradului de motivaţie în muncă stă relaţia dintre motivaţia în muncă, satisfacţia în muncă şi performanţă, în sensul că motivaţia în muncă nu se poate calcula în mod direct cu ajutorul unor indicatori, dar poate fi dedus gradul de motivaţie prin satisfacţia în muncă.