Campanie electorală Tudor Ciuhodaru

I. Introducere

Ȋn acest proiect vom realize o campanie a lui Tudor Ciuhodaru având ca scop creşterea capitalului de imagine ȋn vederea ocupării funcţiei de primar. Am analizat mediul ȋn care se va desfăşura campania, respectiv, Iaşi şi am elaborate o cercetare ȋn care obiectivele noastre au fost de a crea domnul Tudor Ciuhodaru imaginea unu politician de ȋncredere, devotat, cu simţ de răspundere şi am ȋncercat să evidenţiem principalele sale calităţi. Printr- o analiza SWOT am putut să detaliem unele aspecte privind personalitatea acestuia, opurtunităţile desfăsurării campaniei şi ameninţarile. Pentru o mai bună cercetare am efectuat şi o analiză SWOT a contracandiţilor acestuia.

Programul politic este prezentat pe mai multe paliere ,respectiv, economic, social, democratic şi al educaţiei. Presa de- a lungul campaniei a dat naştere unor subiecte atât positive cât şi negative pe care le-am ataşat proiectului nostrum deoarece media joacă un rol important ȋn ceea ce priveşte informarea cetăţenilor.

Pe baza celor analizate am trasat nişte concluzii care au reieşit din analiza materialelor online, din sondaje de opinie şi din presă.

II. Analiza pieţei electorale şi segmentarea

II.1. Factori economici

Economic regional

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României (în 2004, PIB/locuitor reprezentă 69,2% din media naţională). În interiorul regiunii, cele mai sărace zone sunt sudul judeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele Botoşani şi Vaslui.

În special vestul regiunii, care a fost în anii 60 – 70 obiectul unei industrializări forţate

(mobilă, chimie, materiale de construcţii, construcţii de maşini, textile), a intrat într-un proces de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie, petrochimie, uşoară, construcţii de maşini, mobilă), ceea ce a agravat situaţia economică, estul regiunii fiind tradiţional subdezvoltat.

Indicele atractvităţii 1 este cel mai scăzut în această regiune - 19,7 (cel mai mare grad de

atractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea Nord-Vest, respectiv 39,8).

Atractivitatea scăzută se manifestă şi în volumul mic al investiţiilor străine directe: 292 mil. EURO în 2005, reprezentând 1,3% din totalul investiţiilor străine directe realizate în

România.

De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic număr de IMM-uri la 1000 de locuitori, doar 13,1%, numărul total al IMM-urilor fiind de 49.078, microîntreprinderile reprezentând 87,6% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judeţele Iaşi (27,2%), Bacău (20,8%) şi Suceava (18,8%) au cel mai mare număr de IMM-uri, la polul apus aflându-se judeţul Vaslui cu doar (8,5%). Conditiile geografice si istorice au determinat o serioasă rămânere în urmă, din punct de vedere socio-economic, a Regiunii Nord-Est.Regiunea Nord-Est are cel mai scăzut PIB pe locuitor din România și UE. Creșterea economică lentă înregistrată în Regiunea Nord Est în perioada 2002-2005, situația îmbunătățindu-se în anul 2006 când PIB regional a crescut cu 5,6%, valoare totuși inferioara celei înregistrate la nivel național (7,0%).

Desi Iașul este al doilea oraș din România și are câteva obiective turistice importante comparativ cu alte orase, fluxul turistic actual este foarte mic : 158.000 de vizitatori cu 338.000 de innoptari. Într-un top al orașelor din România cele mai vizitate, suntem sub locul 15 (comparativ, Constanța este vizitată de 1,8 mil turiști iar Bucureștiul de 1,2 mil turisti anual).

96% dintre români susțin că administraţia publică este coruptă.Primarul actual al Iașului a cheltuit aproape 1.500.000.000 euro și întrebarea majoră este pe ce s-au dus aceşti bani. Ce a rămas în urma acestei admnistrații? Multe contracte făcute de primar sunt cercetate de DNA. Lucrările publice sunt dedicate firmelor de casă ale primarului, în special pentru cele ale colegului de alianță Relu Fenechiu.Contractele mari ale Iașiului sunt secretizate (ex.Palas, Dalkia).

Iașul are un imens potențial nevalorificat: 60.000 de studenţi gata să lucreze, forţă de muncă calificată şi costuri relativ scăzute de funcţionare pentru companii faţă de alte zone.

PIB-ul pe cap de locuitor este în Iaşi aproximativ la jumătate faţă de Timiş, Cluj sau Constanţa.Suntem în a doua jumătate a clasamentului pe județe la exporturi iar marii investitori ocolesc Iaşul datorită dezinteresului primăriei. Întreprinzătorii locali nu au acces la lucrări decât dacă sunt în cercul restrâns al primarului.

Iaşul este printre ultimele orașe la atragerea fondurilor pentru reabilitarea termică a blocurilor. Mai exact, în perioada 2009 2011 primăria Iaşi a atras de 10 ori mai puţini bani decât oraşe similare din ţară, iar pentru 2012 a alocat doar 150.000 lei. La Iaşi, CET-ul a luat fonduri europene doar pentru reducerea poluării, în timp ce multe oraşe au luat fonduri pentru retehnologizare şi modernizare.