Dimensiunea socio-politică a relațiilor interetnice în procesul de edificare a statului național Republica Moldova

INTRODUCERE

Actualiatea temei investigate Un subiect de polemică deseori abordat atît în mediile ştiinţifice cît şi în cercurile simple ale populaţiei la constituit şi problematica relaţiilor interetnice.

Anterior declarării independenţei Republicii Moldova dar şi după această dată, existenţa noastră se situa la confluienţa unei serii de identităţi.

Comunitatea umană a unui stat nu ţine nemijlocit de o formă omogenă din punct de vedere al componenţei etnice sau conştiinţei naţionale, culturii si religiei ci în majoritatea cazurilor ar presupune o diversitate la capitolele acestea. Astfel că state-nationale (să le zicem autentice), azi sunt foarte puţine (Polonia, Germania, Portugalia etc.), dar chiar şi aici treptat apar dificultăţi de ordin interetnic.

Prezentul ne demonstrează că problema minorităţilor naţionale ramîne a fi pe lista priorităţilor în majoritatea statelor lumii. Protecţia lor, integrarea acestora în societate şi armonizarea în ansamblu a relaţiilor interetnice sunt momente importante, nerezolvarea cărora pentru multe ţări ar constitui un pericol la adresa stabilităţii, păcii şi chiar existenţei sale.

Astfel actualitatea studierii acestui tip de problemă derivă general vorbind din impactul ei asupra dezvoltării şi progresului statului, a promovării valorilor lui democratice.

O actualitate deosebită are problema minorităţilor naţionale pentru ţările Europei ex-socialiste, bineînţeles şi pentru Republica Moldova, regiune în care după dispariţia vechiului lagăr totalitar se expune în prim plan ca necesitate strategică convieţuirea paşnică, constructivă a naţiunii titulare şi grupurilor etnice incluse între noile hotare.

Din primii ani de la declararea independenţei, Republica Moldova a anunţat ca o prioritate a politicii naţionale: - armonizarea relaţiilor interetnice, acest deziderat rămînînd valabil pîna în prezent. Reuşita Republicii Moldova pe direcţia consolidării statului democratic de drept şi a unei societăţi civile dezvoltate, presupune depăşirea unei multitudini de probleme dificile, printre care se numară şi necesitatea stringentă de a lichida acea nedreptate socială, ce sa cristalizat ca o consecinţă a ignorării de către nevorbitorii de româna din Republica Moldova a valorilor populaţiei autohtone. Altfel spus - necesitatea depăşirii principalelor obstacole in calea integrării fie şi elementară a minorităţilor naţionale în mediul etnic autohton.

Fără o asemenea integrare Republica Moldova nu se va putea alinia statelor europene conform principalelor caracteristici sociale existente.

Valorificarea tradiţiei şi experienţei europene în ceea ce priveşte gestionarea şi promovarea drepturilor minorităţilor naţionale în Republica Moldova, explică actualitatea şi oportunitatea temei investigate. Caracterul multicultural al societăţii noastre trebuie să contribuie la interacţiunea şi stabilirea legăturilor trainice între minorităţile naţionale şi naţiunea titulară şi la sporirea valorilor lor culturale, dar nici într-un caz la discordii interetnice. Aceste obiective pot fi realizate pe calea proceselor de integrare a minorităţilor naţionale în societatea moldovenească ce au ca scop crearea unei societăţi bazate pe respectul reciproc, al identităţii proprii şi echilibrate, în care culturile naţionale şi diversitatea etnică sunt păstrate şi dezvoltate.

Gradul de studiere a temei Problema minorităţilor naţionale ţine de timp şi complexitate. În perioada regimului communist, după cum se ştie, principiile etnice, istorice si culturale nu au fost respectate, deşi ”politica natională” era privită ca un concept-cheie al marxism-leninismului. Procesele naţionale din U.R.S.S. şi R.S.S.M. au fost abordate în lucrările lui S.Afteniuc, S.Kaltahcean şi A.Grecu.

Colapsul U.R.S.S. şi ceea ce a urmat au transformat radical după cum se menţionase statutul populaţiei autohtone, redevenind în sfîrşit titulară. Schimbările survenite au fost de bun augur pentru analizarea şi studierea liberă a mediului creat. Cei care s-au ocupat nemijlocit de subiect s-au concentrat asupra diverselor dimensiuni ale problemei. Cea istorică a fost cercetată de către I.Fruntaşu şi Gh.Negru , analizînd politica etnolingvistică în R.S.S.M.