Cuprins
- INTRODUCERE 10
- CAPITOLUL I: TENDINtE ACTUALE ÎN ECONOMIA CONTEMPORANÃ 15
- 1.1. Mondializare, globalizare, regionalizare – concepte si
- evolutii
- 16
- 1.1.1. Abordãri ale fenomenelor de mondializare, globalizare,
- regionalizare
- 16
- 1.1.2. Globalizarea, sinonim al universalizãrii? 19
- 1.1.3. Caracterul pluridimensional al globalizãrii 21
- 1.1.4. Globalizarea, un concept derivat din culturã? 24
- 1.1.4.1. Globalizare si culturã 24
- 1.1.4.2. Geopolitica religiilor 27
- 1.2. Delimitãri conceptuale ale integrãrii 28
- 1.3. Consideratii cu privire la integrarea economicã
- regionalã
- 34
- 1.3.1. Integrarea economicã regionalã; continut, caracteristici, factori
- determinanti
- 34
- 1.3.2. Politici de integrare regionalã 38
- 1.3.3. Noii actori mondiali 40
- 1.4. Integrare si globalizare - excluziune sau
- complementaritate?
- 42
- CAPITOLUL II: GLOBALIZAREA, UN JOC CU SUMÃ POZITIVÃ? 44
- 2.1. Aprecieri generale privind efectele globalizãrii 45
- 2.2. Noi dimensiuni ale procesului de globalizare 47
- 2.2.1. Corporatiile transnationale – actori principali ai economiei
- globale
- 48
- 2.2.2. Investitiile Strãine Directe (ISD) – factor cheie al globalizãrii
- capitalului
- 51
- 2.2.3. Piata financiarã internationalã – spatiu global de integrare 56
- 2.2.3.1. Consideratii cu privire la piata financiarã internationalã 56
- 2.2.3.2. Fondul Monetar International – înger sau demon al
- globalizãrii?
- 62
- 2.2.4. Dereglementare si liberalizare 66
- 2.2.5. Libertatea de miscare prin dezvoltarea comunicatiilor
- tehnologice 68
- 2.2.6. Globalizarea si sectorul public 68
- CAPITOLUL III: GLOBALIZAREA, O ILUZIE DEsARTÃ? 70
- 3.1. Globalizarea - fenomen controversat 71
- 3.2. Cei puternici guverneazã lumea 73
- 3.3. „20 versus 80”- o societate a unei singure cincimi? 76
- 3.4. Piata mondialã - generator de victime? 84
- 3.5. Globalizarea - cauzã a dezechilibrului ecologic sau
- solutie pentru dezvoltarea durabilã?
- 88
- 3.6. Criminalitatea transfrontalierã, un atac la securitatea
- lumii
- 92
- CAPITOLUL IV: ABORDÃRI TEORETICE ALE INTEGRÃRII
- ECONOMICE MONDIALE
- 95
- 4.1. Aprecieri cu caracter general 96
- 4.2. Teorii ale integrãrii regionale 98
- 4.2.1. Fundamentele teoriei uniunii vamale 98
- 4.2.1.1. Politica comercialã discriminatorie si optimul de rang
- secundar (II)
- 98
- 4.2.1.2. Crearea si deturnarea de comert 101
- 4.2.1.2.1. Prima reprezentare a efectelor pure 101
- 4.2.1.2.2. Combinarea efectelor de creare si deturnare de comert 102
- 4.2.2. Observatii complementare privind uniunea vamalã 105
- 4.2.2.1. Argumente complementare pentru o uniune vamalã 105
- 4.2.2.2. Regionalism si multilateralism 106
- 4.2.3. Extensii ale analizei acordurilor regionale 109
- 4.2.3.1. Asociatia liberului schimb 109
- 4.2.3.1.1. Devierea de comert si regulile de origine 109
- 4.2.3.1.2. Segmentarea pietelor si devierea indirectã a comertului 111
- 4.2.3.2. Piata comunã 115
- 4.2.3.2.1. Câstiguri generate de libera circulatie a factorilor 116
- 4.2.3.2.2. Substituibilitatea sau complementaritatea între
- schimburile de produse si de factori
- 118
- 4.2.3.2.3. Aspecte dinamice ale integrãrii 120
- 4.2.3.3. Integrarea pietelor si armonizarea politicilor 121
- 4.2.4. Efectele economice ale integrãrii regionale 123
- 4.2.5. Probleme politice ale integrãrii regionale 127
- CAPITOLUL V: GRUPÃRI DE INTEGRARE REGIONALÃ 130
- 5.1. Aprecieri cu caracter general 131
- 5.2. Tendinte integrationiste în economia mondialã 132
- 5.2.1. Consideratii privind evolutia integrãrii economice regionale pe
- plan mondial
- 132
- 5.2.2. Tendinte în procesul de cooperare si integrare a tãrilor în curs
- de dezvoltare
- 134
- 5.2.3. Cooperarea si integrarea economicã Nord-Sud; Triada în spatiul
- mondial
- 142
- 5.2.4. Tendinte ale comertului mondial în contextul integrãrii
- regionale
- 148
- 5.2.4.1. Evolutii recente ale economiei mondiale 148
- 5.2.4.2. Tendinte ale comertului si ale politicilor comerciale pe
- regiuni
- 148
- 5.3. Integrarea economicã regionalã în America Latinã 158
- 5.3.1. Privire de ansamblu asupra procesului de integrare în America
- Latinã
- 158
- 5.3.2. Mercosur – un actor global al pietei latino – americane 162
- 5.3.2.1. Mercosur - Fisã de prezentare 163
- 5.3.2.2. Structura organizatoricã a Mercosur 165
- 5.3.3. Evolutii economice ale Mercosur 166
- 5.3.4. Efectele sociale generate de crearea grupãrii Mercosur 170
- 5.4. Integrarea economicã regionalã în America de Nord 174
- 5.4.1. Aprecieri generale privind integrarea regionalã în America de
- Nord
- 174
- 5.4.2. Consideratii cu privire la necesitatea constituirii NAFTA 177
- 5.4.3. Caracterizare succintã a Acordului Nord American de Comert
- Liber (NAFTA)
- 180
- 5.4.4. Opinii privind oportunitatea creãrii NAFTA 182
- 5.4.4.1. Atitudinea tãrilor membre în politica de creare a NAFTA 184
- 5.4.4.2. Argumente pro si contra în procesul de integrare nordamerican
- 185
- 5.4.5. Continutul Acordului de Liber Schimb al Americii de Nord 187
- 5.4.6. Aprecieri privind activitatea NAFTA 190
Extras din proiect
Introducere
La început de mileniu, omenirea se îndreaptã spre o nouã erã; fenomene complexe
dominã viata politicã, economicã, socialã, militarã si culturalã a globului. Lumea
contemporanã este una a interdependentelor si a schimbãrii totale, reflectatã în
intensificarea fluxurilor comerciale, investitionale si tehnologice dintre diferite regiuni,
dezvoltarea relatiilor interculturale, facilitarea contactelor interumane etc.
Titlul tezei de doctorat “Grupãrile regionale în evolutia lumii contemporane” se
înscrie perfect în exigentele tendintelor actuale ale planetei. Complexitatea temei este
maximã, tocmai datoritã multitudinii problemelor pe care le implicã si abordãrilor extrem
de diverse întâlnite în literatura de specialitate. Acesta este si motivul pentru care, în
prezenta lucrare, autoarea a optat pentru o abordare sistemicã a lumii contemporane.
Practic nu se poate vorbi despre regionalizare, fãrã o prezentare a contextului
geoeconomic si politic în care se dezvoltã societatea umanã modernã.
Douã fenomene majore dominã în prezent planeta: globalizarea, poate cel mai
controversat concept al ultimilor ani si regionalizarea, termen tot mai familiar în mediile
economice si stiintifice, ambele, cu o deosebitã rezonantã în definirea societãtii moderne.
Dupã o scurtã acomodare a cititorului cu principalele concepte folosite în
literatura de specialitate pentru realizarea unei imagini asupra lumii contemporane,
lucrarea a fost structuratã pe douã pãrti, conforme celor douã fenomene: globalizarea si
regionalizarea.
Desi unii specialisti sunt de pãrere cã cele douã procese sunt contradictorii si
actiunea lor afecteazã tot mai mult viitorul omenirii, prin opozitia de idei si prin interesele
diferite pe care le promoveazã, prezenta tezã de doctorat si-a propus sã evidentieze faptul
cã între globalizare si regionalizare nu existã si nu vor putea exista importante relatii de
antagonism ci o puternicã interdependentã si complementaritate. Cele douã fenomene
11
coexistã si se doreste convergenta lor într-o singurã directie: cresterea bunãstãrii si
securitãtii planetei.
În prima parte a lucrãrii s-a evidentiat faptul cã prin complexitatea sa, globalizarea
genereazã multiple efecte, multe dintre ele dorite, însã altele, deloc nesemnificative, pot
constitui o amenintare majorã pentru viitorul omenirii.
Globalizarea este abordatã ca un fenomen geopolitic, geoeconomic si cultural.
Acest proces, deposedeazã guvernele de unele dintre prerogativele lor si asigurã
integrarea economiilor într-un sistem mondial. Însusi conceptul de “economie nationalã”
îsi modificã semnificatia, institutia economicã de bazã la nivel mondial devenind
corporatia transnationalã si megacorporatia care îsi amplaseazã filiale si îsi
comercializeazã produsele acolo unde performantele sunt certe, fãrã a se mai lua în calcul
existenta granitelor statale. Globalizarea comportã noi si noi provocãri. Prin cresterea
interdependentelor în relatiile internationale, notiunea de “securitate nationalã si
internationalã” capãtã valente tot mai complexe. Mentinerea stabilitãtii la nivel global si
acordarea de asistentã pentru constituirea unor mecanisme internationale de asigurare a
dezvoltãrii durabile si echitabile, vor deveni o prioritate pentru comunitãtile regionale.
Marile probleme ale omenirii precum, catastrofele ecologice si tehnologice,
criminalitatea tranfrontalierã, terorismul international, degradarea originalitãtii nationale
si a traditiilor culturale îsi pot gãsi rezolvarea numai prin actiuni comune întreprinse la
nivel mondial.
Fenomenul globalizãrii este privit ca o etapã viitoare a procesului general de
dezvoltare politico-economicã si culturalã a omenirii. Prezenta lucrare subliniazã faptul
cã, pentru moment, este dificilã aprecierea cu certitudine a efectelor de lungã duratã ale
procesului globalizãrii asupra comunitãtii internationale. Asa cum sublinia J.E Stiglitz, un
fapt este cert: globalizarea nu este nici bunã, nici rea. Acest fenomen are un dublu efect
asupra lumii: unul pozitiv, în sensul cã interactiunea dintre tãri va creste tot mai mult si
vor fi create noi oportunitãti pentru dezvoltarea civilizatiei umane, în special în domeniul
economic, si unul negativ, determinat de faptul cã, odatã cu evolutia sa, se va extinde tot
mai mult dimensiunea amenintãrilor, la nivel regional sau chiar planetar.
În lucrare, asa cum apare si în literatura de specialitate, globalizarea este privitã ca
un joc cu multi actori. Întrebarea la care se încearcã un rãspuns, este dacã acest proces
este cu sumã pozitivã, negativã sau nulã. De multe ori raspunsul la întrebare este
contradictoriu si bine argumentat. Puterea este inerentã tuturor sistemelor sociale si
tuturor relatiilor umane. Egalitatea de putere însã, este o conditie improbabilã si chiar
12
dacã va fi realizatã, va genera în scurt timp noi inegalitãti. În fond, egalitatea perfectã,
este nu numai imposibilã ci si indezirabilã, întrucât, dacã ritmul schimbãrilor ar fi acelasi
pentru toate statele, aceastã tendintã nu ar implica mutatii majore în evolutia lumii.
Pe ansamblu, concluzia ar fi una favorabilã, în sensul cã, globalizarea constituie în
primul rând o sansã si apoi un risc; regulile jocului international sunt orientate în asa mod
încât sã se evite economia tip cazino si sã permitã un joc cu sumã globalã pozitivã asupra
ansamblului actorilor planetei. Trebuie amintit totusi faptul cã din acest joc, lipseste
uneori fair-play-ul, iar aceastã situatie genereazã nemultumirea pãrtilor perdante în mod
incorect.
În contextul mondial actual, importanta globalizãrii este maximã; se doreste ca din
acest joc fiecare stat-natiune sã câstige, chiar dacã în proportii diferite. Practic este si
firesc sã se întâmple asa, deoarece nici eforturile depuse pentru conturarea fenomenului
nu sunt egale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Gruparile Regionale in Evolutia Lumii Contemporane.pdf
Alții au mai descărcat și
In anul 1994, in Germania se inregistra un numar de 6,8 milioane de emigranti Turcii reprezintau majoritatea (aproximativ 1,9 milioane), fiind...
În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...
Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial aduce cu sine era Razboiului Rece,o confruntare deschisa, nonmilitara si limitata intre doua grupuri de...
Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...
Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...
Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...
Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...
Te-ar putea interesa și
1.1.Aspecte generale 1.1.1.Canada Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului american. Ca suprafaţă, Canada este cea mai...
CAPITOLUL 1 Africa – cadrul economic general şi perspective de dezvoltare 1.1 Africa – între evoluţia lumii contemporane şi nevoia de dezvoltare...
INTRODUCERE lobalizarea reprezintă o realitate a lumii contemporane cu manifestări şi repercusiuni interconectate la toate nivelurile activităţii...
GLOBALIZAREA ECONOMICA Caracterul omniprezent al globalizarii, actualitatea cat si modernitatea subiectelor legate de aceasta, ii permit sa ocupe...
Grupări regionale Capitolul 1: Comerţul internaţional 1.1 Introducere Comerţul internaţional a devenit o variabilă importantă in lumea economică...
CAPITOLUL I EVOLUŢIA ŞI ROLUL NAFTA 1.1. NAFTA – EVOLUŢIE ŞI ROL Extinderea procesului de regionalizare la scara planetară prin apariţia unor...
1.Globalizarea 1.1 Trăsături generale ale globalizării Intensificarea globalizării constituie trăsătura fundamentală a economiei mondiale la...
INTRODUCERE Grupările regionale constituie o realitate a lumii contemporane. Aşa cum sublinia şi Armando Toledano Laredo, în fond, miza integrării...