Cuprins
- INTRODUCERE 6
- CAPITOLUL 1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND RELAŢIILE
- INTERNAŢIONALE 11
- 1.1 TEORIILE RAŢIONALISTE 12
- 1.1.1 Realismul 12
- 1.1.2 Liberalismul 19
- 1.2 ALTE ABORDĂRI ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE (TEORIILE NON-RAŢIONALISTE)
- 26
- 1.2.1 Teoriile social - constructiviste 26
- 1.2.2 Teoriile reflectiviste 28
- CAPITOLUL 2. UNELE PROVOCĂRI ALE TEORIEI INTEGRĂRII EUROPENE 31
- 2.1. TEORIILE MARI (GRAND THEORIES) 36
- 2.1.1. Neofuncţionalismul 38
- 2.1.2. Interguvernamentalismul 46
- 2.1.3. Interguvernamentalismul liberal 50
- 2.2. TEORIILE DE MIJLOC (MIDDLE RANGE THEORIES) 56
- 2.2.1. Guvernarea pe mai multe nivele 57
- 2.2.2. Reţelele de politică 60
- 2.3. ALTE ABORDĂRI TEORETICE ALE INTEGRĂRII EUROPENE 64
- 2.3.1. Constructivismul social 64
- 2.3.2. Consasociaţionalismul şi tranzacţionalismul 67
- 2.3.3. Federalism vs Confederalism 72
- CAPITOLUL 3. ARHITECTURA INSTITUŢIONALĂ LA CONFLUENŢA DINTRE
- TEORIE ŞI APLICABILITATE PRACTICĂ 85
- 3.1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND INSTITUŢIILE STRUCTURILOR INTEGRATIVE 85
- 3.1.1. Definirea termenului de “instituţie” 85
- 3.1.2. “Noul” şi “vechiul” instituţionalism 89
- 3.1.3. Teoria jocurilor aplicată în analiza instituţiilor integrative 99
- 3.1.4. Valenţele şi limitele econometriei 114
- 3.2. APLICAREA PRECEPTELOR TEORETICE LA INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE 118
- 4
- CAPITOLUL 4. DETERMINANŢII NEVOII DE REFORMĂ INSTITUŢIONALĂ 133
- 4.1. TEME CLASICE ALE UNIUNII EUROPENE 133
- 4.1.1. Aspecte sensibile ale binomului regionalizare – globalizare. 136
- 4.1.2. Euroscleroza- un termen de eurojargon sau o stare de fapt? 138
- 4.1.3. ”Grizonarea Europei” sau îmbătrânirea populaţiei 141
- 4.1.4. Factori economici şi sociali 146
- 4.1.5. Eficienţa instituţiilor 147
- 4.2. PARTICULARITATILE UNEI « ASA-ZISE » POLITICI DE EXTINDERE 148
- CAPITOLUL 5. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎNTRE FUNCŢIONAL ŞI DEZIRABIL
- 159
- 5.1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 159
- 5.1.1. Modelul tradiţional de administraţie publică 160
- 5.1.2. Noul management public 174
- 5.2. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE DIN ROMÂNIA 180
- 5.2.1. Cadrul general 180
- 5.2.2. Procesul de europenizare 181
- 5.2.3. Dinamica administraţiei publice din România 189
- 5.2.4. O analiză SWOT a administraţiei publice româneşti 195
- 5.2.5. Strategia de reformă a administraţiei publice româneşti 225
- CONCLUZII 233
- ANEXA 1. TABEL COMPARATIV PRIVIND RAPORTUL ANUAL PENTRU
- ROMÂNIA AL COMISIEI EUROPENE PENTRU ANII 1998-2004 248
- BIBLIOGRAFIE 254
- - SUMAR EXECUTIV - 264
- - EXECUTIVE SUMMARY- 280
Extras din proiect
Introducere
În contextul aderării la Uniunea Europeană, România, la fel ca toate
celelalte state candidate, se vede în situaţia de a-şi reforma întreaga
administraţie publică. În 1993, la Consiliul European de la Copenhaga, liderii
statelor membre ale Uniunii Europene au stabilit trei criterii fundamentale ce
urmau să fie îndeplinite de statele care doresc să adere la Uniunea Europeană.
Acestea sunt:
-criteriul politic – stabilitatea instituţiilor care să garanteze democraţia, statul de
drept, drepturile omului, respectul şi protecţia minorităţilor;
-criteriul economic – existenţa unei economii de piaţă funcţionale precum şi
capacitatea de a face faţă forţelor concurenţiale ale pieţei din cadrul Uniunii;
-criteriul administrativ – capacitatea de a face faţă obligaţiilor care decurg din
statutul de membru al Uniunii, inclusiv aderarea la obiectivele uniunii politice,
economice şi monetare.
Conform concluziilor aceluiaşi Consiliu European, o condiţie sine qua non
pentru începerea negocierilor de aderare a constituit-o îndeplinirea criteriului
politic, urmând ca obţinerea unei economii de piaţă funcţionale şi consolidarea
sistemului administraţiei publice, astfel încât orice stat candidat să poată face
faţă cerinţelor impuse de statutul de membru, să se realizeze pe parcurs.
Lucrarea de faţă urmăreşte prezentarea situaţiei actuale din România în
ceea ce priveşte reforma administraţiei publice, reformă impusă de obiectivul
aderării la UE în anul 2007.
Procesul de reformare şi pregătire instituţională în vederea aderării va fi
abordat în această lucrare din două unghiuri diferite: din perspectiva Uniunii
Europene şi din perspectiva României. Astfel, lucrarea va urmări iniţial
prezentarea cadrului general al reformei instituţionale a Uniunii Europene,
urmând ca ulterior să cuprindă cazul particular al administraţiei publice
româneşti.
Primul capitol al lucrării cuprinde prezentarea principalelor abordări
conceptuale ale relaţiilor internaţionale urmată de o prezentare a principalelor
7
abordări teoretice ale procesului de integrare europeană. Pentru a efectua o
analiză a determinanţilor reformei instituţionale europene, am pornit de la ideea
descrierii în principal a teoriilor care pot sta la baza unei modificări arhitecturale
europene. Sistemul instituţional european se remarcă prin specificul şi unicitatea
creaţiei, a funcţiilor şi a funcţionării, însă are la bază teorii ale integrării în care se
pot regăsi şi determinanţii nevoii de reformă. Analiza teoriilor existente, atât a
celor privind relaţiile internaţionale cât şi a celor privind domeniul integrării
europene ne oferă doar un punct de plecare în analiza determinanţilor reformei
instituţionale. Dinamica şi efectele procesului de integrare şi ale fenomenelor de
globalizare şi regionalizare, ne oferă alte noi justificări pentru explicarea reformei
arhitecturale.
Principalele teorii ale relaţiilor internaţionale prezentate în primul capitol al
lucrării sunt grupate în teorii raţionaliste care cuprind realismul şi liberalismul şi
teorii non-raţionaliste, din cadrul cărora voi aborda doar constructivismul social şi
reflectivismul. În descrierea conţinutului acestor teorii, am pus în principal
accentul pe felul în care statul intervine în relaţiile internaţionale şi, mai ales, am
încercat să arăt ce fel de „puteri agenţiale” acordă fiecare dintre aceste teorii
statului atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Perfectionarea Structurii Institutionale si a Procesului Decizional in Romania in Contextul Aderarii la Uniunea Europeana.pdf
Alții au mai descărcat și
În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...
Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial aduce cu sine era Razboiului Rece,o confruntare deschisa, nonmilitara si limitata intre doua grupuri de...
Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...
Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...
Introducere Administratia publica are o strinsa legatura cu : _ puterea legislativa (emite legi), _ puterea judecatoreasca (efectueaza...
Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...
Aceasta forma de stat de natura recenta, este o structura intermediara între statul unitar si cel federal, fiind definita de Philippe Lauvaux,...
Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...
Te-ar putea interesa și
În configurarea strategiei economice de preaderare s-au luat în considerare progresele României în indeplinirea criteriilor economice de aderare...