Domeniu: Științe Politice
Conține 2 fișiere:
doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 5662
Mărime: 28.96KB (arhivat)
Publicat de: Lelia-Sonia Cojocaru
Puncte necesare: 7
Proiectul a fost prezentat la ASE, in cadrul Facultatii de Relatii Economice Internationale, la disciplina Economia Integrarii Europene si este o dezbatere pro-contra in legatura cu importanta si relevanta Constituiei Europene.
Cuprins
- Proiectul final al tratatului constitutional al Conventiei Europene
- Constitutia este legea fundamentala a unui stat, investita cu o forta juridica superioara celorlalte legi, care cuprinde principiile esentiale ale organizarii lui, stabileste drepturile si indatoririle principale ale cetatenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme si locale, reflectand astfel stadiul de dezvoltare politica, economica si sociala la un moment dat.
- Desi pentru prima oara Comunitatea Europeana are o constitutie care o apropie de o entitate politica, totusi, in opinia multor specialisti, proiectul final al tratatului constitutional prezentat de Conventia Europeana Consiliului European de la Salonic din iunie 2003 nu a adus noutati deosebite in privinta cadrului constitutional si institutional al UE si nici nu a modificat in mod radical sistemul comunitar de guvernare. Nu s-au inregistrat progrese deosebite pe linia integrarii politice demarate deja prin asa-numita uniune politica franco-germana de la inceputul anului 2003, care se voia un semnal pentru progresul integrarii politice. Propunerile de reforma institutionala ale locomotivei franco-germane n-au fost insusite decat partial de Conventie, iar opozitia polului interguvernamentalist, alcatuit din Marea Britanie, Spania, Italia, sprijinit de o parte insemnata a tarilor mici, fata de orice incercare de inoculare a ideii federaliste in constitutia UE a fost deosebit de acerba si oarecum incununata de succes.
- Proiectul final al tratatului constitutional contine patru parti, prima avand anexate trei protocoluri: prima parte cuprinde arhitectura constitutionala, a II-a Carta Drepturilor Fundamentale, a III-a politicile si functionarea Uniunii si a IV-a prevederi generale si finale. Constitutia Europeana nu este menita sa inlocuiasca constitutiile nationale ale tarilor membre, ci inglobeaza principalele tratate si se aplica in mod uniform pe intregul teritoriu al UE, tuturor cetatenilor care locuiesc pe acesta, in paralel cu textele constitutiilor nationale. Ea defineste caracterul Uniunii, misiunea, organismele si institutiile sale, relatiile dintre Uniune si statele membre, autoritatile regionale si locale, relatiile cu tarile vecine, drepturile fundamentale ale cetatenilor. Ea confera UE pentru prima data personalitate juridica.
- Conventia privind viitorul Europei ar fi trebuit sa ofere solutii la probleme extrem de complexe si delicate, insa miza principala era elaborarea unui proiect de constitutie europeana pe baza unui consens existent la nivelul UE privind necesitatea acestei constitutii si a insarcinarilor primite din partea Consiliului European la summitul din decembrie 2001 de la Laeken (Belgia). Dezbaterile din cadrul Conventiei, o premiera pentru pregatirea reformei Tratatului CE, erau menite sa conduca la un proiect care sa sistematizeze si sa institutionalizeze solutiile gasite si acceptate la nivel european si sa perfectioneze guvernanta comunitara, facand-o mai legitima, mai democratica si mai eficienta. Conventia si-a inceput activitatea in martie 2002, iar lucrarile sale s-au desfasurat in doua faze, cea de ascultare si cea de deliberare si s-au finalizat in mai 2003, o data cu prezentarea proiectului final al tratatului constitutional. Totusi, dezbaterile pe anumite teme din partea a treia a tratatului au continuat pana in iulie 2003.
- Chestiunile extrem de importante, am putea spune esentiale, cu caracter constitutional, au intrunit in general consensul. Este vorba in principal de personalitatea juridica a Uniunii, de inlocuirea tratatelor existente printr-un text rearanjat in partea a III-a, de rolul primordial jucat de principiile subsidiaritatii si proportionalitatii in cadrul guvernantei comunitare si de controlul exercitat de parlamentele nationale in aplicarea lor, de extinderea si simplificarea procedurii de codecizie si a prerogativelor bugetare ale PE. Dezbaterile si controversele au fost mai aprinse pe teme cum sunt politica externa si de securitate comuna, precum si pe reforma institutiilor comunitare, ultima vazuta prin prisma largirii spre Est a Comunitatii si administrarii celor trei noi dimensiuni, care au luat locul pilonilor 2 si 3, si anume: politica externa, securitatea si apararea, justitia transfrontaliera.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul Constitutiei Europene in reformarea guvernantei comunitare.doc
- Bibliografi1.doc