Cuprins
- I.Definitie sistem semi-prezidential 4
- II.Franta 5
- II.1.Istoria numelui 5
- II.2.Geografie 5
- II.3.Impartire administrativa 6
- II.4. Demografie 7
- II.5. Religie 7
- II.6.Economie 8
- II.7.Politica 9
- II.8.Guvernul francez 10
- II.8.1. Compozitie 10
- II.8.2Atributii si Functionare 10
- II.9.Parlamentul francez sau Parlamentul Frantei 11
- II.10.Nicolas Paul Stéphane Sárközy Nagy Bócsai 11
- II.10.1. Originea si familia 11
- II.10.2.Casatoriile si divortul 11
- II.10.3.Studiile 12
- II.10.4. Alegerile prezidentiale din 2007 12
- II.10.4.1.Primul tur 12
- II.10.4.2. Al doilea tur 12
- III.Ucraina 13
- III.1.Etimologie si istorie 13
- III.1.1. Dupa razboi 14
- III.1.2Independenta 15
- III.2.Geografie 16
- III.3.Impartire administrativa 16
- III.4.Demografie 17
- III.5.Religia 19
- III.6. Economia 20
- III.6.1.Industria auto 21
- III.7.Politica 21
- III.8.Institutiile puterii de stat 22
- III.8.1.Presedintele Ucrainei 22
- III.8.2.Rada Suprema al Ucrainei 22
- III.8.3.Guvernul Ucrainei 22
- III.8.4.Sistemul autoritatii judiciare 23
- III.9.Viktor Ianukovici 23
- IV.Rusia 24
- IV.1.Etimologia si istorie 24
- IV.1.1.Rusia ca parte a Uniunii Sovietice 24
- IV.2.Geografia 27
- IV.3.Impartirea administrativa 28
- IV.4.Demografia 28
- IV.5.Religia 29
- IV.6.Economia 30
- IV.7.Institutiile puterii de stat 32
- IV.7.1.Duma 32
- IV.7.2.Duma la inceputul istoriei Rusiei 32
- IV.7.3.Duma de Stat in Imperiul Rus 32
- IV.7.4.Duma de Stat in Rusia zilelor noastre 33
- IV.8.Dmitri Anatolevici Medvedev-presedintele Rusiei 33
- V.Mali 35
- V.1.Istoria 35
- V.2.Geografia 35
- V.3.Organizatie administrativ-politica 36
- V.4.Demografie 37
- V.5.Religie 38
- V.6.Guvernul si politica 38
- V.7.Amadou Toumani Touré –presedintele din Mali 38
- V.7.1.Candidat in alegerile prezidentiale din 2007 39
Extras din proiect
I. Definitie sistem semi-prezidential
„Regimul semi–prezidential imagineaza o cale de mijloc intre sistemul prezidential in care presedintelui i se acorda prerogative foarte lagi si sitemul parlamentar in care presedintelui nu i se acorda nimic.
Ca elemente comune intre cele doua regimuri mentionate mai sus, regimul prezidential si cel semi–prezidential, remarcam posibilitatea de punere sub acuzatie a presedintelui in anumite situtii grave, pentru abaterea de la mandatul ce i s-a incredintat.
De remarcat este faptul ca atat in sitemul prezidential cat si in cel semi–prezidential presedintele nu are initiativa legislativa, dar el poate oprii adoptarea unor proiecte de legi si dispune trimiterea lor pentru o noua discutare Camerei (sau Camerelor) in scopul reexaminarii pentru proiectul pe care nu il accepta.
In cadrul sistemului semi–prezidential presedintelui ii revine rolul de arbitru intre puterile statului, fiind ales de intregul popor, de fapt puterea executiva apatinand Guvernului. Totodata in sistemurile semi–prezidentiale presedintele poate dizolva parlamentul, in anumite situatii specifice prevazute in Constitutie, in timp ce in sistemul prezidential, presedintele nu poate face acest lucru. Aceasta reprezentand cea mai impotanta deosebire intre regimul prezidential si cel semi–prezidential. In sistemul anumitor constitutii presedintele are aceleasi atributii privind functiile militare si cele de politica externa.
Republica semi-prezidentiala este o forma de guvarnamant in care primul ministru si presedintele sunt ambii participanti activi in administratia statului. Acest sistem difera de republica parlamentara prin faptul ca seful statului este ales prin vot universal, avand un rol mai mult decat protocolar. Iar diferenta fata de republica prezidentiala este aceea ca guvernul este desemnat de Presedinte, dar votat de Parlamentsi este responsabil in fata acestuia, care il poate de altfel si demite printr-o motiune de cenzura. Termenul de "republica semi-prezidentiala" a fost prima data folosit in anul 1978 de catre politologul Maurice Duverger pentru a descrie A Cincea Republica Franceza.
Prim-ministrul este seful guvernului, impartind totusi puterea executiva cu presedintele statului. Acesta din urma indeplineste functii importante mai ales in domeniul politicii externe si celei de aparare si de securitate (domaine reservee). De asemenea, Presedintele propune Parlamentului primul-ministru spre validare, si poate dispune suspendarea din functie a unor ministri daca acestia sunt anchetati pentru fapte penale. Ministrii sunt numiti de Presedinte, la propunerea Primului-Ministru.
In republicile semiprezidentiale, seful statului este ales direct de catre cetateni, conferindu-i acestuia o credibilitate sporita.
Exista controverse legate de recunoasterea oficiala a "republicii semiprezidentiale" ca forma oficiala de guvernamant, unii juristi afirmand ca aceasta nu exista in realitate.”1
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Form%C4%83_de_guvern%C4%83m%C3%A2nt
II.Franta
II.1.Istoria numelui
„Numele de Franta provine de la denumirea latina Francia care inseamna taramul Francilor. Francia desemna la origine o regiune din nordul Europei, populata, sau mai degraba dominata de catre poporul razboinic germanic ce se numeau ei insisi Franci. Astfel, Francia la origine nu avea o conotatie geo-politica, ci mai mult geografica sau sociologica, similara cu termenele actuale Maghreb sau Balcani.
II.2.Geografie
Desi marea parte a teritoriului francez (Franta metropolitana; in franceza: la Métropole , sau France métropolitaine) se afla in vestul Europei, Franta este constituita si din teritorii aflate in America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul si sudul Oceanului Indian, nordul si sudul Oceanului Pacific, siAntarctica, aici insa suveranitatea este exercitata in Cadrul Tratatului Antarcticii.
Franta metropolitana se intinde de la Marea Mediterana la Canalul Manecii si Marea Nordului si de la Muntii Alpi si Raul Rin pana la Oceanul Atlantic. Datorita formei geometrice a teritoriului Frantei continentale, tara este denumita colocvial ca Hexagonul (franceza: L'Hexagone). Se invecineaza cu:Belgia (620 de km), Luxemburg (73 de km), Germania (450 de km), Elvetia (572 de km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 de km) si Spania(650 de km). Franta are frontiere cu Brazilia (700 de km), Surinam (520 de km) si o frontiera nematerializata cu Antilele Olandeze (10,2 km) in Insula Sfantul Martin.
Franta, inclusiv toate teritoriile de peste mari
Franta poseda o larga varietate de relief, de la campiile din nordul si vestul tarii pana la lanturile muntoase din sud (Muntii Pirinei) si sud-est (Muntii Alpi), acestia din urma avand cel mai inalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4.810 de metri). Mai exista regiuni muntoase cum ar fiMasivul Central sau Muntii Vosgi, precum si largi bazine ale unor rauri cum ar fi Loara, Ronul,Garonne si Sena.
Suprafata totala a Frantei metropolitane este de 551.659 de km², Franta fiind clasata astfel ca al 47-lea stat dupa suprafata. Suprafata totala, ce cuprinde toate regiunile, colectivitatile si teritoriile de peste mari, este de 674.843 de km², ceea ce reprezinta 0,45% din suprafata totala a uscatului de pe Pamant. Zona Economica Exclusiva a Frantei o claseaza pe aceasta pe locul al doilea, dupa Statele Unite si inaintea Australiei cu o suprafata totala de 11.035.000 de km², ceea ce reprezinta 8% din totalul Zonelor Economice Exclusive
Preview document
Conținut arhivă zip
- State Semiprezidentiale.doc
Alții au mai descărcat și
În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...
Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial aduce cu sine era Razboiului Rece,o confruntare deschisa, nonmilitara si limitata intre doua grupuri de...
Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...
Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...
Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...
Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...
Te-ar putea interesa și
INTRODUCERE Demersul fundamental urmat în această lucrare este centrat pe analizarea şi interpretarea unui set de neclarităţi referitoare la...
INTRODUCERE Constituţia – sursă fundamentală a sistemului politic Experienţa istorică relevă că, în mod necesar, fiecare stat are o Constituţie....
Introducere Parcurile de distractie din intreaga lume isi povestesc istoriile lor de mai bine de 100 de ani. Colorate si zgomotoase, vesele si...
CAPITOLUL I SCURT ISTORIC PRIVIND INSTUŢIA ŞEFULUI DE STAT ÎN ROMÂNIA MODERNĂ 1.1 Tradiţii ale instituţiei şefului de stat în Ţările Române în...
Analiza structurala 1.Contextul realizarii actului de comunicare a)macrocontextul Realizarea actului de comunicare are loc in perioada campaniei...
Scurt Istoric : Impărțirea naturală a Peninsulei Iberice nu este de la vest spre est, ci de la sud spre nord, separând cultura și climatul atlantic...
Rolul sefului statului in Romania, Franta, Italia si Spania “ Compararea sistemelor de drept in diversitatea lor geografica este tot atat de veche...
1.Definirea organului sau autoritatii administratiei publice Organele sau autoritatile administratiei publice pot fi definite drept “acele parti...