Arborele Cotit

Proiect
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Transporturi
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 42 în total
Cuvinte : 12355
Mărime: 4.33MB (arhivat)
Publicat de: Gherasim Radu
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Adomnicai Iuliana

Cuprins

  1. Capitolul I. Părţi mobile ale mecanismului motor .4
  2. • I.1. Pistonul .4
  3. • I.2. Bolţul .6
  4. • I.3. Segmenţii .7
  5. • I.4. Biela .8
  6. • I.5. Arborele cotit .9
  7. • I.6. Volantul .11
  8. Capitolul II. Întreţinerea, defecte şi repararea organelor mobile ale mecanismului motor .13
  9. • II.1. Întreţinerea organelor mobile .13
  10. • II.2. Defecte ale organelor mobile .14
  11. • II.3. Repararea organelor mobile .17
  12. Capitolul III. Arborele cotit .22
  13. • III.1. Rolul arborelui cotit şi cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească .22
  14. • III.2. Descrierea constructivă a arborelui cotit .22
  15. • III.3. Forme (tipuri) de arbori cotiţi .30
  16. • III.4. Materiale folosite pentru construcţia arborelui cotit .32
  17. Capitolul IV. Defecte, întreţinere şi recondiţionarea arborelui cotit .35
  18. • IV.1. Condiţii de reformare .36
  19. • IV.2. Tehnologia de recondiţionare a defectelor .36
  20. • IV.3. Înlocuirea semicuzineţilor arborelui cotit .38
  21. • IV.4. Echilibrarea arborelui cotit .39
  22. • IV.5. Controlul arborelui cotit .40
  23. Bibliografie .41

Extras din proiect

ARGUMENT

Civilizaţia modernă nu poate rezista fără folosirea mijlocului rapid de deplasare, automobilul, chiar dacă are şi consecinţe negative, respectiv accidentele.

Se cunoaşte că, automobilul a evoluat rapid, mai ales după realizarea motorului cu aprindere prin scânteie ( 1885 – Karl Benz ) şi apoi a celui cu aprindere prin compresie ( 1924 – Diesel ).

România a fost una din primele zece ţări din lume care a introdus automobilul în circulaţie.

Până la 1 martie 1906 s-au importat 150 de automobile, după care anual numărul automobilelor importate a crescut, ajungându-se în anul 1912 să se importe 850.

Industria automobilelor s-a dezvoltat exponenţial, atât prin calităţi cât şi prin număr. În momentul de faţă se poate spune că, lumea este sufocată de numărul automobilelor în circulaţie.

Acestea au atras inevitabil şi dezvoltarea în acelaşi ritm a numeroase alte industrii ce au dus la revoluţia economică în lume.

De automobil sunt legaţi, atât cei ce îl construiesc, cei ce îl folosesc, dar şi cei ce trebuie să se ocupe de menţinerea lui în stare de funcţionare.

Mecanismul motor, fiind ,,inima’’ automobilului este în permanenţă în centrul atenţiei .

Ca parte a mecanismului motor, organele mobile au un rol important în transmiterea şi transformarea mişcării. Din acest motiv, organele automobilului trebuie să fie de cea mai bună calitate oferind un randament foarte bun.

Capitolul I. PĂRŢI MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR

Mecanismul motor constitue principalul ansamblu al motorului cu ardere internă cu piston. El are rolul de a transmite lucrul mecanic realizat prin evoluţia ciclică a fluidului motor în cilindru , la admisia automobilului. Această transmitere se realizează prin transformarea mişcării rectilinii alternative a pistonului în mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit.

Mecanismul motor se compune din :

• Organe fixe : blocul cilindrilor, chiulasa si carterul ;

• Organe mobile : pistonul, segmenţii, bolţul, biela, arborele cotit si volantul.

I.1. PISTONUL

Împreună cu segmenţii si bolţul, îndeplineşte mai multe funcţii :

• Realizează în cilindru peretele mobil necesar variaţiei de volum cerută de efectuarea ciclului motor, suplimentar, la motoarele în doi timpi, controlează închiderea şi deschiderea ferestrelor de distribuţie, iar în unele cazuri serveşte ca pompa de baleiaj ;

• Ghidează mişcarea piciorului bielei ;

• Etanşează cilindrul spre şi dinspre carter, împiedicând scăpările de gaze şi respectiv pătrunderea uleiului în exces ;

• Evacuează spre cilindru o parte din căldura dezvoltată prin ardere.

Părţile componente ale pistonului sunt prezentate în fig.I.1.1.

fig.I.1.1. – Pistonul :

1-capul pistonului, 2-camera de ardere, 3-corp (regiune de portsegmenţi), 4-umeri (boşaje sau locaşuri pentru bolţ), 5-manta (fusta sau parte de ghidare), 6-canale pentru siguranţe, a-segment de compresie trapezoidal, b-segment de compresie conic, c-segment de compresie cu nas, d-segment de ungere.

Se confecţionează din aliaje de aluminiu cu siliciu (silumin), aliaje pe baza de cupru (aliaje Y, întâlnite mai ales la MAC cu regim termic ridicat) şi destul de rar din fontă (la unele MAC sau motoare în doi timpi). Pistoanele se fabrică prin turnare şi uneori prin matriţare şi se supun tratamentelor termice în vederea măririi durabilităţii. Pentru a mări rezistenţa la uzare suprafaţa exterioară se protejează (cositorie, grafitare, eloxare) cu un strat poros care reţine uleiul.

Jocul optim între fusta pistonului şi cilindru este de 0,03 – 0,06 mm la MAS şi de 0,11 – 0,18 mm la MAC.

Forma pistonului este tronconică, cu diametrul mai mic în parte capului.

Capul pistonului (fig. I.1.2.) poate fi de diferite forme : plată, concavă sau convexă (MAS), convexă profilată (MAC în doi timpi), concavă profilată, mai rar plată (MAC). MAC au, în general, camera de ardere plasată în capul pistonului. Unele pistoane sunt prevăzute pe suprafaţa interioară a capului cu nervuri care măresc rigiditatea şi eficienţa transmiterii de căldură acumulată. La unele motoare foarte solicitate această suprafaţă este răcită cu jet de ulei.

Preview document

Arborele Cotit - Pagina 1
Arborele Cotit - Pagina 2
Arborele Cotit - Pagina 3
Arborele Cotit - Pagina 4
Arborele Cotit - Pagina 5
Arborele Cotit - Pagina 6
Arborele Cotit - Pagina 7
Arborele Cotit - Pagina 8
Arborele Cotit - Pagina 9
Arborele Cotit - Pagina 10
Arborele Cotit - Pagina 11
Arborele Cotit - Pagina 12
Arborele Cotit - Pagina 13
Arborele Cotit - Pagina 14
Arborele Cotit - Pagina 15
Arborele Cotit - Pagina 16
Arborele Cotit - Pagina 17
Arborele Cotit - Pagina 18
Arborele Cotit - Pagina 19
Arborele Cotit - Pagina 20
Arborele Cotit - Pagina 21
Arborele Cotit - Pagina 22
Arborele Cotit - Pagina 23
Arborele Cotit - Pagina 24
Arborele Cotit - Pagina 25
Arborele Cotit - Pagina 26
Arborele Cotit - Pagina 27
Arborele Cotit - Pagina 28
Arborele Cotit - Pagina 29
Arborele Cotit - Pagina 30
Arborele Cotit - Pagina 31
Arborele Cotit - Pagina 32
Arborele Cotit - Pagina 33
Arborele Cotit - Pagina 34
Arborele Cotit - Pagina 35
Arborele Cotit - Pagina 36
Arborele Cotit - Pagina 37
Arborele Cotit - Pagina 38
Arborele Cotit - Pagina 39
Arborele Cotit - Pagina 40
Arborele Cotit - Pagina 41
Arborele Cotit - Pagina 42

Conținut arhivă zip

  • Arborele Cotit.doc

Alții au mai descărcat și

Diagnosticarea sistemului de frânare a automobilului

Argument 2.1 Generalitati Automobilul este un vehicul rutier suspendat elastic pe roti,care se deplaseaza prin mijloace de propulsie...

Automobile

Capitolul 1 Determinarea particularităților constructive dimensionale și masice ale autovehiculului impus prin temă 1.1 Alegerea unor modele...

CCMAI

Capitolul 1. Analiza modelelor similare de motoare Primul pas în proiectarea unui nou ansamblu constã într-un studiu atent al pieþei de gen....

Confortabilitate și ergonomie - sistemul de suspensie la automobile - apariție, funcționare

I. Introducere Inca din cele mai vechi timpuri, omul a cautat metode prin care sa poata transporta diferite materiale sau hrana de la distante...

Proiect An CCA I

1. Solutii constructive posibile pentru ambreiaj si alegerea solutiei justificata pentru ambreiajul ce se proiecteaza Rolul ambreiajului in...

Proiectarea unui Automobil

1. SARCINA TEHNICĂ 1.1 Selectarea şi justificarea datelor iniţiale Masa proprie a automobilului este: mp=1995 kg Greutatea proprie a...

Injectoare

I. Introducere : Injectorul este organul care pulverizează combustibilul şi îl introduce în camerele de ardere. Injectorul este organul care...

Proiect la transporturi interne și internaționale

Calculul indicatorilor de utilizare a materialului rulant aferent traficului feroviar de marfuri Problema Pe teritoriul unei regionale de cale...

Te-ar putea interesa și

Proiectarea unui motor supraalimentat cu aprindere prin comprimare care dezvoltă puterea maximă de 88 kw

CAP. 1 MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ. INTRODUCERE Motorul cu ardere internă(fig. 1.1) este mașina termică care transformă energia chimică a...

Tehnologii Tip de Fabricare a Pieselor de Automobil cu Suprafețe Preponderent de Revoluție

Introducere Tema lucrării de licenţă „Tehnologii tip de fabricare a pieselor de automobil cu suprafeţe preponderent de revoluţie” este...

Licență automobile

Cap.1. Introducere 1.1. Introducere În cei peste o sută de ani de existenţă, automobilul s-a dezvoltat şi perfecţionat continuu fără, însă, să...

Echipamentul de Injecție cu Combustibil Diesel

INTRODUCERE Într-o lume care se află într-o continuă dezvoltare, o lume în care invenţia s-a transformat într-o optimizare neîntreruptă a...

Studiu de Fezabilitate - Service Auto

Capitolul I. DESCRIEREA GENERALA A AFACERII Domeniul in care firma Pe Roti S.A. doreste sa intre este Comertul cu ridicata si cu amanuntul,...

Selecția materialelor pentru un arbore cotit

TEMA DE PROIECT: Pentru elementul de construcţie ,,arbore cotit, având o limită tehnică de curgere Rpo,2= 780-880 N/mm2 se cer să se stabilească...

Proiect FRA - Arbore Cotit

1. Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului sistemului de productie 1.1. Analiza rolului...

Selecția materialelor - arbore cotit

1.Analiza functionala constructiva si tehnologica a produsului. Stabilirea principiala a itinerariului tehnologic de prelucrare. Arborii...

Ai nevoie de altceva?