Calea ferată minieră ardeleană

Istoria

Calea ferată îngustă de la Hunedoara la Retişoara(Ghelari) era prima cale ferată îngustă din ardeal, construit pentru a îndeplini cererea de minereu de la furnalul din Govăjdia şi Uzinele de Fier din Hunedoara.

Prima porţiune de cale ferată îngustă a fost construit pentru a reduce costurile de transport de minereu din mina din Gelari la furnalul din Govăjdia. Construcţia tronsonului Retişoara-Govăjdia a durat din 1866-1871 iar în acea perioadă s-au săpat galerii care legau mina subterană din Ghelari cu valea Retişoarei şi s-au construit planuri înclinate şi s-a construit o staţie de sortare şi concasare pentru minereuri.

Distanţa de la staţia de sortare şi concasoare la furnalul de la Govăjdia era de 5120m cu ecartament de 633mm şi cu şine de fontă de 9 kg/metru liniar. Transportul se efectua cu vagoneţi traşi de cai pe şine.

După construcţia Uzinelor De Fier din Hunedoara, cele două sisteme de funiculare care asigurau tranportul de minereu feros dinspre Ghelari spre uzină s-au dovedit a fi ineficiente după pornirea celui de al patrulea furnal. Astfel s-a decis extinderea şi modernizarea liniei existente şi lărgindu-i ecartamentul de la 633mm la 760mm ecartamentul folosit de locomotivele cu aburi. Astfel lucrările de extinderea liniei au început în 1896 când s-au construit încă două tunele, unul de 42m în curbă şi 747 metrii lungime care făcea legătura cu văile zlaştiului şi govăjdiei şi 11 poduri metalice, printre care două poduri în curbă şi un viaduct de 114 metrii peste valea zlaştiului.

Tunelele

Sunt trei tunele pe traseul mocăniţei:

Primul tunel în curbă lung de 41 m, între Retişoara şi Crăciuneasa cu cealaltă gură astupată în halda de steril. Acest tunel datează din 1871.

Dopul de steril care astupă un capăt al tunelului:

Al doilea tunel se află lângă cătunul Tulea şi este un tunel în curbă lung de 42 metrii, căptuşit cu piatră şi datează din 1900.

Al treilea tunel este cel mai lung dintre toate. Măsurând 747m în lungime este cel mai lung tunel de cale ferată îngustă.

Săpăturile au durat 15 luni. În timp ce alte echipe lucrau la terasament. Două echipe au început fiecare într-o parte a muntelui, întâlnindu-se în mijloc. Tunelul a fost căptuşit cu piatră pe o jumătate şi cu cărămidă ţigănească+beton pe cealaltă jumătate, cu refugii săpate din 50 în 50m.

Tunelul face legătura prin munte între văile Zlaştiului şi Govăjdiei şi datează din 1900.