Locul și Rolul Transporturilor în Economia Națională

diversificat în cadrul acesteia de-a lungul diferitelor formaţiuni social-economice. Dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea şi diversificarea producţiei şi circulaţiei de mărfuri, de adâncirea diviziunii sociale a muncii, de creşterea necesităţilor de deplasare a oamenilor. Evoluţia transporturilor în decursul istoriei este spectaculoasă, dacă urmărim salturile cantitative şi cantitative din momentul în care omul reprezenta atât mijlocul, cât şi forţa de transport, până în momentul actual, caracterizat prin folosirea celor mai complexe echipamente şi tehnici de transport.

Funcţiile transporturilor şi rolul lor

Ramura transporturi reprezintă ansamblul de unităţi specializate, constituite după criteriul diviziunii sociale a muncii, a căror activitate se desfăşoară într-o formă organizată care îndeplinesc funcţii social-economice similare (circulaţia bunurilor şi persoanelor). Ca ramură a economiei naţionale, transporturile îndeplinesc funcţia economică de deplasare a călătorilor şi mărfurilor, legarea tuturor ramurilor economiei naţionale, a regiunilor unei ţări, precum şi realizarea şi dezvoltarea legăturilor economice, politice, ştiinţifice şi culturale între diferite ţări.

În România, transporturile s-au dezvoltat prin construirea şi modernizarea de căi ferate, şosele, porturi şi aeroporturi, prin dotarea cu mijloace de transport tot mai perfecţionate, adică prin dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico materiale a transporturilor şi prin pregătirea forţei de muncă, în raport cu condiţiile şi cerinţele progresului tehnic. Dezvoltarea economică a ţării noastre în condiţiile unei puternice şi rapide industrializări a mărit considerabil masa de bunuri materiale, inclusiv circulaţia acestora şi a accentuat procesul de mobilitate a populaţiei.

Transportul este un element indispensabil vieţii, întrucât acesta oferă oamenilor posibilitatea de a cunoaşte, a percepe, şi a asimila cât mai mult din ceea ce le oferă civilizaţia şi cultura umană. Cu cât este mai ridicat nivelul de dezvoltare al transporturilor, cu atât mai mult poate să se dezvolte diviziunea socială a muncii, cu atât mai accesibile devin bogăţiile naturale ale teritoriului şi toate produsele industriei şi agriculturii. Transporturile constituie, în acelaşi timp, un factor activ de atragere la viaţa economică a tuturor localităţilor ţării, prin valorificarea economică a bogăţiilor de care dispun şi prin dezvoltarea politică şi culturală a acestora.

Un rol însemnat deţine transportul în sfera producţiei, unde printr-o cât mai bună organizare, poate contribui la reducerea ciclului de producţie, la accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, la creşterea volumului de producţie.

Importanţa transporturilor constă nu numai în funcţia pe care o au în dezvoltarea complexului social-economic naţional, ci şi în rolul însemnat asupra amplificării relaţiilor internaţionale dintre diferitele state. Transporturile internaţionale reprezintă instrumentul material al legăturilor cu străinătatea; prin intermediul lor se realizează circulaţia mărfurilor cu comerţul exterior; ele mijlocesc contactul cu diferitele regiuni ale lumii, şi prin aceasta legăturile economice şi politice, culturale dintre diferitele ţări. Istoria evoluţiei societăţii dovedeşte că viaţa economică, politică şi culturală s-a dezvoltat şi amplificat , în mare măsură, datorită mijloacelor de transport care au permis contactul dintre diferitele ţări.