Proiectul de Organizare a Sectorului fieraro-resort în Cadrul Întreprinderii de Transport Auto

INTRODUCERE

Creşterea economică în societatea modernă este condiţionata din ce în ce mai mult de dezvoltarea serviciilor de producţie. Acestea cuprind ansamblul activităţilor de servicii utilizate ca factori intermediari de producţie, atît pentru intreprinderile din sectorul producţiei materiale cît si pentru cele din sectorul tertiar.

Tipologia serviciilor pentru intreprinderi cuprinde o gamă extrem de diversa de activităţi, unele “clasice”, cu o vechime de sute de ani si altele “moderne”, cu o istorie mult mai recentă si ritmuri spectaculoase de evoluţie.

Transporturile reprezintă o latură a activităţii economice a societăţii omeneşti, aparută odata cu aceasta si care influenţeaza toate laturile vieţii economico-sociale. Transporturile reprezintă un sistem dinamic si raţional, constînd din mijloace tehnice specifice, utilaje, cai de comunicaţie, deservite de un personal specializat si destinate deplasării in timp şi spaţiu a mărfurilor şi persoanelor. De-a lungul timpului transporturile au cunoscut o permanentă dezvoltare cantitativă, calitativă şi structurală, ţinînd pasul cu dezvoltarea producţiei, a ştiinţei si tehnicii, contribuind nemijlocit la dezvoltarea forţelor de producţie, la cresterea economica pe plan mondial.

Transportul reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale economiei naţionale. Prin activitatea de transport se realizează deplasarea in spaţiu a bunurilor sau oamenilor in vederea satisfacerii nevoilor materiale şi spirituale ale societaţii omeneşti.

Dezvoltarea transporturilor, apariţia de noi mijloace de transport perfecţionate şi specializate a permis specializarea şi schimbul de activităţi, formarea pieţei naţionale şi a pieţei mondiale, dezvoltarea comerţului pe plan intern si internaţional. Pe lîngă impactul asupra economiei unei ţări, transporturile au implicaţii si asupra aspectelor sociale(turism, sănătate, invăţămînt, cultură) şi politice.

Activitaţile de transport, mai ales cele feroviare şi aeriene, sunt intensive in capital, cerînd investiţii masive, accesibile numai marilor corporaţii. În acelaşi timp, transporturile oferă mari posibilităţi de economii de scală, existînd o proporţie mare a costurilor fixe care distribuite pe un număr mai mare de utilizatori determină reducerea costurilor unitare.

O caracteristica importantă a serviciilor este aceea ca transporturile nu crează produse materiale ci servicii, adică efecte utile de deplasare in spaţiu a mărfurilor şi produselor.

Altă particularitate a transporturilor este faptul că serviciul creat in procesul de transport se consuma pe parcursul desfăşurării acestuia. La sfîrşitul procesului de transport marfa se afla in sfera circulaţiei şi nu a producţiei, urmînd a intra in sfera consumului productiv sau neproductiv. Contravaloarea serviciului de transport se adaugă la valoarea mărfurilor transportate, ca valoare suplimentara.

Asemeni tuturor serviciilor seviciul de transport nu poate fi stocat. De aceea este necesară dezvoltarea şi organizarea pe baze ştiinţifice a bazei tehnico-materiale, creşterea vitezei tehnice şi comerciale a mijloacelor de transport, utilizarea deplina a capacitşţii acestora şi eliminarea transporturilor în gol sau cu încarcatura parţială astfel încît nevoile de transport ale societăţii să poată fi satisfăcute cu cheltuieli minime de munca socială.