Sisteme de operare și protocoale de rețea

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Transporturi
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 6656
Mărime: 8.51MB (arhivat)
Publicat de: Florin Chivu
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Alex Chivu
U N I V E R S I T A T E A P O L I T E H N I C A B U C U R E Ş T I F A C U L T A T E A T R A N S P O R T U R I

Cuprins

  1. CAP 1: Introducere
  2. 1.1 Scurt istoric
  3. 1.2 Uşurinţa în folosire
  4. 1.3 Metode de distribuţie
  5. 1.4 Uşurinţa în instalare
  6. 1.5 Comunitate
  7. 1.6 Clasificarea softului şi suportul tehnic oferit
  8. 1.7 Versiuni, versiuni derivate si variante
  9. 1.8 Suport pe termen lung
  10. 1.9 Cerinţe de sistem
  11. 1.10 Suport tehnic
  12. CAP2: Distributia Ubuntu 6
  13. CAP 3: Pregatirea calculatorului pentru instalarea
  14. Ubuntu
  15. 3.1 Schimbarea ordinii dispozitivelor de pe care
  16. se face operatia de boot
  17. 3.2 Salvarea unei imagini a HDD-ului pe CD-uri
  18. 3.3 Defragmentarea hard disk-ului
  19. 3.4 Crearea partitiilor
  20. CAP 4: Instalarea UBUNTU 11
  21. CAP 5: Open Source
  22. 5.1 Software Open Source
  23. CAP 6: Crearea discurilor cu imagine ISO
  24. 6.1 Crearea imaginilor
  25. 6.2 Deschiderea si editarea imaginile de disc
  26. 6.3 Montarea si utilizarea imaginilor
  27. 6.4 Inscriptionarea inapoi pe disc a imaginilor
  28. CONCLUZII 20
  29. BIBLIOGRAFIE 20

Extras din proiect

CAP 1: Introducere

Ubuntu este o distribuţie populară de Linux, concepută în special pentru computerele personale. Inrudit cu sistemul de operare Debian GNU/Linux, Ubuntu se doreşte a fi uşor de instalat şi folosit, des actualizat şi neîngrădit de restricţii legale. Ubuntu este sponsorizat Canonical Ltd., o companie privată fondată de antreprenorul sud-african Mark Shuttleworth.

1.1 Scurt istoric

Iniţial cunoscută sub numele de cod no-name-yet.com, prima versiune Ubuntu a apărut ca o copie temporară a proiectului Debian. Tot atunci s-a hotărât ca Ubuntu să folosească periodic cod sursă din Debian, pentru a înlesni lansarea unei noi versiuni la fiecare 6 luni şi pentru ca variaţia cauzată de „bifurcare” să nu ducă la un sistem de operare fundamental diferit.

Ubuntu urmăreşte îndeaproape lansările de noi versiuni ale mediului de lucru GNOME. Spre deosebire de alte sisteme de operare derivate din Debian, precum Xandros, Linspire sau Libranet, Canonical doreşte ca Ubuntu să fie compus predominant din software liber.

Bug-urile găsite în Ubuntu sunt gestionate prin interfaţa web Launchpad, aceasta încorporând sistemul de control al versiunilor Bazaar, motorul de traducere colectivă Rosetta şi bug-trackerul Malone. Ubuntu este susţinut financiar de către Mark Shuttleworth prin compania sa, Canonical Ltd.

1.2 Uşurinţa în folosire

Ubuntu foloseşte mediul de lucru GNOME, al cărui scop este să ofere o interfaţă gratuită, simplă şi intuitivă, dar în acelaşi timp şi o multime de aplicaţii şi programe moderne.

Suita de birou OpenOffice.org, navigatorul web Mozilla Firefox şi editorul grafic GIMP sunt câteva din programele distribuite implicit.

După instalarea sistemului de operare, utilizatorul este întâmpinat de un spaţiu de lucru fără pictograme, în care culorile portocaliu şi maro sunt predominante.

Programele de uz general sunt instalate în meniul Aplicaţii. Locaţiile importante şi cele mai des frecventate sunt grupate în meniul Places.

Modificarea parametrilor de funcţionare se poate face cu uşurinţă din meniul System. Ferestrele deschise pot fi vizualizate în bara din josul ecranului.

Ubuntu este localizat în peste 40 de limbi, inclusiv limba română. Utilizatorii se pot folosi de unealta de traducere Rosetta pentru a contribui corecturi şi/sau traduceri noi.

Din dorința de a-l face mai uşor de folosit, dezvoltatorii au pus accent pe folosirea comenzii sudo. Această comandă permite utilizatorilor să îndeplinească sarcini administrative fără a iniţia o sesiune cu drepturi administrative.

1.3 Metode de distribuţie

Ubuntu poate fi descărcat ca imagine ISO şi încape pe un CD. Alternativ, utilizatorii pot comanda gratuit prin poștă versiunile 6.06 și 7.04 folosind serviciul ShipIt oferit de Canonical. Multe distribuţii Linux necesită descărcarea a numeroase imagini ISO şi procesul lor de instalare poate dura câteva ore, dar Ubuntu poate fi instalat rapid, de pe un singur disc.

Începând cu versiunea 6.06, CD-ul de instalare Ubuntu poate fi folosit şi ca LiveCD. În acest fel, utilizatorul poate experimenta cu programele disponibile şi verifica compatibilitatea sistemului de operare cu hardwareul existent fără a porni procesul de instalare.

Există şi un CD alternativ, pentru cei ce întâmpină probleme la instalarea de pe LiveCD, au un sistem slab performant sau pur şi simplu doresc o instalare avansată folosind programul debian-installer.

LiveCD-ul conţine şi o colecție de software open source ce poate fi instalat pe sistemul de operare MS Windows: Mozilla Firefox, Mozilla Thunderbird, AbiWord, Blender sau ClamWin.

Fiecare versiune este lansată în două variante: una destinată instalării pe computere personale de birou şi laptopuri şi o a doua pentru servere. Prima este disponibilă pentru arhitecturile x86 şi x86-64, în timp ce la a doua se adaugă suport pentru arhitectura SPARC (fără LiveCD).

1.4 Uşurinţa în instalare

Ubuntu poate fi instalat folosind un LiveCD. Utilizatorul trebuie să pornească computerul folosind acest LiveCD şi nu HDD-ul. Urmează procesul de instalare, în care utilizatorul este ghidat de un program special. Informaţii amănunţite despre procesul de instalare se pot găsi pe situl oficial.

După instalare, Ubuntu oferă o opţiune de actualizare automată. Cu permisiunea utilizatorului, sistemul de operare găseşte, descarcă, instalează şi configurează actualizările existente în mod automat.

1.5 Comunitate

Ubuntu pune accent pe implicarea comunităţii formate în jurul său în procesul de dezvoltare.

Există un număr de forumuri oficiale unde discuţia despre sistemul de operare este încurajată. Canonical găzduieşte liste de discuţii prin poşta electronică pentru dezvoltatori, liste ce sunt în acelaşi timp deschise publicului larg. Utilizatorii se pot informa din weblogul comunităţii cu privire la ultimele desfăşurări de evenimente.

1.6 Clasificarea softului şi suportul tehnic oferit

Ubuntu împarte software-ul disponibil în patru categorii, denumite componente. Această împărţire a fost făcută pentru a sublinia diferenţele de licenţiere şi suport tehnic disponibil.

Componentele sunt:

1. Main

2. Restricted

3. Universe

4. Multiverse

Componentele Main şi Universe conţin software compatibil cu cerinţele de licenţiere Ubuntu, cerinţe ce corespund în mare parte cu cele ale proiectului Debian. Main poate conţine software proprietar şi fonturi ce nu pot fi modificate fără permisiune, însă a căror redistribuire nu este îngrădită din punct de vedere legal.

Componenta Restricted conţine software cu restricţii în ceea ce priveşte accesul la codul sursă, dar pentru care se acordă suport tehnic limitat, din pricina importanţei soft-ului. Se intenţionează ca, pe viitor, componentele Main şi Restricted să conţină tot soft-ul necesar pentru un sistem de operare de uz general.

Programele pentru care nu se asigură suport tehnic sunt plasate în Universe (soft liber) şi Multiverse (soft îngrădit de restricţii legale, nu neapărat proprietar). Multiverse conţine software ce poate încălca legile SUA şi/sau internaţionale de proprietate intelectuală.

Exemple de astfel de software sunt cele care permit redarea de formate multimedia brevetate.

Din cauza statutului incert al decodării algoritmului de securitate a discurilor DVD în anumite părţi ale lumii, programul Libdvdcss a fost şters din repozitoriile Ubuntu, dar poate fi în continuare descărcat de pe situl proiectului VideoLAN. Software-ul pentru codarea şi decodarea mai multor formate proprietare precum Windows Media este de asemenea indisponibil implicit.

Ubuntu Backports este un proiect recunoscut oficial al cărui scop este implementarea de versiuni noi ale anumitor programe în versiunile de Ubuntu deja existente. Repozitoriul Ubuntu Backports nu este la fel de cuprinzător precum celelalte şi este alcătuit predominant din pachete cerute de utilizatori. Acestea sunt aprobate după ce au trecut de un anume control tehnic de calitate.

Utilitare neoficiale, precum EasyUbuntu sau Automatix, încearcă să automatizeze instalarea si configurarea de software ce nu este disponibil pe căi oficiale din motive legale sau ideologice. Echipa ce dezvoltă Ubuntu nu recomandă folosirea acestor soluţii, cunoscute pentru tendinţa lor de a ridica probleme de compatibilitate la actualizarea de ansamblu a distribuţiei.

Ubuntu are un sistem oficial de certificare pentru software proprietar creat de terţi, iar Canonical întreţine un repozitoriu numit Commercial, special pentru astfel de programe, pentru care a obținut dreptul de redistribuire. În acest moment, Commercial conţine navigatorul web Opera şi programul de redare multimedia RealPlayer.

1.7 Versiuni, versiuni derivate si variante

Fiecare versiune de Ubuntu este identificată printr-un număr (ce denotă luna şi anul lansării) şi un nume de cod. De exemplu, în aprilie 2007 a apărut versiunea 7.04 Feisty Fawn.

Canonical oferă suport tehnic pentru majoritatea versiunilor timp de 18 luni de la lansare, excepţie făcând versiunea 6.06 LTS Dapper Drake, ce beneficiază de suport pe termen lung.

Prima versiune, 4.10, a venit cu o unealtă de management a actualizărilor şi facilităţi sporite pentru laptopuri. A fost prima versiune ce a permis raportarea bugurilor prin Launchpad.

A treia versiune, 6.06 LTS, a fost prima versiune de Ubuntu care a contopit atât LiveCD-ul, cât şi CD-ul de instalare pe un singur disc.

Versiunea 6.10 a fost lansat împreună cu o unealtă de raportare automată a problemelor întâlnite în utilizare şi un nou sistem de pornire a calculatorului, denumit Upstart.

Cea mai recentă versiune vine cu suport pentru access Wi-Fi protejat, o modalitate mai uşoară de a instala codecuri video şi software proprietar, efecte speciale pentru spaţiul de lucru (opţional).

În timpul procesului de instalare, Ubuntu poate detecta Windows XP şi poate transfera date din conturile utilizatorilor în noul sistem.

Următoarea versiune va aduce cu sine mai multe efecte speciale, posibilitatea instalării fără supraveghere şi suport pentru tehnologia Click'n'Run aparţinând Linspire.

Preview document

Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 1
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 2
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 3
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 4
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 5
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 6
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 7
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 8
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 9
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 10
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 11
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 12
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 13
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 14
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 15
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 16
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 17
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 18
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 19
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 20
Sisteme de operare și protocoale de rețea - Pagina 21

Conținut arhivă zip

  • Sisteme de Operare si Protocoale de Retea.doc

Alții au mai descărcat și

Proiect la transporturi interne și internaționale

Calculul indicatorilor de utilizare a materialului rulant aferent traficului feroviar de marfuri Problema Pe teritoriul unei regionale de cale...

Pompa de Injecție în Linie

Aparitia primelor automobile este strâns legata de descoperirea si perfectionarea masinii cu abur si a motorului cu ardere interna primele...

Instalații de control și comandă a circulației

Pentru statia de cale ferata având configuratia dispozitivului de linii stabilita prin tema proiectului ( codul proiectului), se vor întocmi...

Te-ar putea interesa și

Framework Pentru Administrarea Rețelelor de Calculatoare

Rezumat Prin această lucrare ne propunem realizarea unei aplicaţii software care să ajute un utilizator sau administrator de reţea Linux să...

Rețele virtuale private - standardul IPSec

7. Protocoale de tunelare Dupa cum am afirmat, o retea virtuala privata (VPN) este initiata în jurul unui protocol de securizare, cel care...

Crearea Rețelei Virtual Private Pentru Salamer-Com

Introducere În fiecare an, companiile din lumea întreagă cheltuiesc sume mari în vederea informatizării, însă creşterea investiţiilor în acest...

Rețele VPN

Memoriu justificativ Dezvoltarea extraordinara pe care a cunoscut-o industria calculatoarelor a fost însotita pas cu pas de aparitia si extinderea...

Sisteme de operare și protocoale de rețea

Tema proiectului : Sa se conceapa (hard si soft) un server care sa sustina o retea cu “n” calculatoare, care sa furnizeze urmatoarele servicii: -...

Arhitecturi și Protocoale Utilizate pentru Managementul Rețelelor Digitale Integrate de Comunicații

CAPITOLUL 2 Arhitecturi şi protocoale utilizate pentru managementul reţelelor digitale integrate de comunicaţii În cadrul acestui capitol, vor fi...

Bazele Informaticii

In general, un sistem se defineste ca fiind un ansamblu de elemente fizice si logice interconectate si interconditionate prin relatii fizice,...

Ai nevoie de altceva?