Studiul unei intersecții

Sa se proiecteze sistemul de trafic rutier cu urmatoarele date de intrare:

a. intersectie studiata cu caracter relativ izolat

b. studiul de caz intersectie (UNIVERSITATE) Bulevardul AI. Cuza

I. Studiul circulatiei actuale in intersectie

- schita topografica a intersectiei (orientare dupa pc, delimitare benzi, pozitionarea semafoarelor)

- cronometrarea timpilor de verde (timpul ciclului total, timpii pe directia de mers)

- identificarea fluxurilor de circulatie

II Optimizarea traficului rutier in intersectia studiata

- pozitia intersectiei in cadrul arterei, respectiv retelei de circulatie

- stabilirea punctelor de conflict in intersectie

- determinarea circulatiei in unitatea de timp (determinari ale valorilor de debit)

- determinarea perioadei de varf de trafic

- estimarea capacitatii pe baza caracteristicilor intersectiei

- stabilirea unui nou ciclu de semaforizare

- alegerea diferitelor combinatii ale benzilor de circulatiei

III Analiza unui sistem modern de managementul circulatiei rutiere care ar putea fi implementat in intersectia studiata.

I. Studiul circulatiei actuale in intersectie

Generalităţi privind fluxurile de circulaţie

Există trei faze semnificative de deplasări în traficului urban:

• deplasările zilnice spre şi dinspre locurile de muncă;

- deplasările de după amiază spre diferite centre polarizatoare (comerciale, culturale etc);

- ieşirile în/şi întoarcerile din “week-end”.

Peste volumul mare al deplasărilor cu ajutorul autoturismelor particulare, a căror pondere este majoritară, se adaugă şi mijloacele de transport în comun şi transportul de bunuri

Din perspectiva unei viziuni de ansamblu, se impun pentru traficul rutier două categorii de măsuri în cadrul urban:

- amenajarea corespunzătoare a tramei stradale majore, menită să satisfacă, pe de o parte, solicitările mereu crescânde ale traficului, iar pe de altă parte, să nu stânjenească ambianţa urbană;

- organizarea, reglementarea şi controlul desfăşurării circulaţiei în intersecţii, care reprezintă pentru circulaţia urbană adevărate supape de admisie şi evacuare, constituind pentru reţeaua stradală punctele de strangulare, fiind cele care determină, în ultimă instanţă, capacitatea acesteia.

De exemplu se poate aprecia că pierderile de timp în intersecţii reprezintă 80-90% din timpul pierdut la traversarea aglomeraţiilor, iar în ceea ce priveşte accidentele de circulaţie în mediul urban, la nivelul anului 1997, acestea reprezintă 46,8% în timp ce în mediul rural 45,5% şi 7,7% în afara localităţilor.

Capacitatea de circulaţie este o măsură a abilităţii de a pune de acord un flux de trafic în mişcare.

Capacitatea de transport reflectă capacitatea unei artere rutiere de a servi vehiculele şi oamenii, în anumite condiţii specificate. Reprezintă limita superioară a numărului de vehicule sau pietoni care pot trece printr-un punct într-o perioadă de timp specificată şi în anumite condiţii.

Capacitatea de vehicule reprezintă numărul maxim al vehiculelor care pot trece, în mod fluent şi în condiţii de siguranţă, printr-un punct dat, de-a lungul unei perioade specificate, cu timpi de aşteptare acceptabili în anumite condiţii de trafic şi de mediu.

Capacitatea de călători introduce conceptul de ocupare al vehiculelor şi reprezintă numărul maxim de persoane care pot trece printr-un punct dat, pe o durată specificată de timp, în anumite condiţii de trafic şi cu aşteptări acceptabile.

Capacitatea de tranzit reprezintă capacitatea uneia sau mai multor rute care trec printr-un punct într-o perioadă specificată de timp.

Capacitatea este exprimată în termeni de număr de vehicule sau de călători serviţi. În ceea ce priveşte capacitatea de tranzit, aceasta se referă la numărul călătorilor care pot fi preluaţi în anumite condiţii.

De exemplu, o şosea urbană care asigură trecerea a 1800 autoturisme pe oră, pe o singură bandă de circulaţie, cu un grad de ocupare de 1,5 persoane/vehicul, va avea o capacitate de 2700 persoane/oră.

O arteră stradală cu 600 vehicule/oră cu 1,5 persoane/vehicul va avea o capacitate de 900 persoane/oră. Dacă numărul vehiculelor de transport se va reduce, în mod automat se va reduce şi capacitatea călătorilor şi deci, va scădea nivelul serviciului.

Conceptul de capacitate de transport persoane şi cel de calitatea serviciului sunt importante în luarea deciziilor strategice privind călătoriile rapide, de cele mai multe ori focalizate spre centrul oraşelor.

Problemele de management al traficului trebuie să stabilească prioritatea între transportul de călători şi deplasarea vehiculelor cu grad mare de ocupare.

Capacitatea de circulaţie depinde de următorii factori:

- caracterul circulaţiei:

-flux discontinuu (intermitent sau pulsatoriu) cu opriri în intersecţii;

-flux continuu, fără opriri la intersecţii când acestea sunt denivelate sau dirijarea traficului se face în sistem coordonat (undă-verde).

- caracterul traficului:

-intensitatea şi frecvenţa sosirilor de vehicule;

-viteza medie de circulaţie;

-componenţa traficului pe categorii de vehicule, inclusiv caracteristicile lor constructive şi dinamice.

- structura reţelei principale de străzi:

-elementele geometrice ale străzilor;